Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Poporul acesta nu a murit! Poporul acesta încă mai trăiește!

Miting anti vaccinare obligatorie la Bacau – 26 iulie 2021. Avocat Marina Ioana Alexandru : “Avem soluții legale de refuz a testării periodice și implicit a vaccinării personalului medico-sanitar.”

 Protest-Bacau
Alianta Parintilor si #Starea de Libertatea au organizat duminica, 25 iulie, in Piata Tricolorului din Bacau un protest impotriva vaccinarii obligatorii:

„Suntem în război. E un război care se duce neconvențional, hibrid, împotriva poporului român. Acest razboi se duce pe mai multe paliere. Aici ne referim la sistemul de educatie si cel sanitar. Cu totii vedem in ce grad de degradare a ajuns sistemul educational.

Impunerea cu vaccinarea unui ser experimental este o „nationalizare”. Daca accepti sa fii cobai, sa te injectezi, atunci corpul nu-ti mai apartine. Nu ne mai apartine corpul daca acceptam vaccinarea obligatorie. Suntem intr-o situatie critica. Nu mai putem astepta sa speram ca ne apara altii. Cine sa ne apere? Ar fi o dictatura vaccinarea obligatorie. Trebuie sa luptam pentru drepturile noastre, impotriva acestei dictaturi.” a declarat un protestatar.

Urmariti inregistrarea video completa aici: https://web.facebook.com/pdiplan/videos/1128873584185779/?t=258

Sursa: https://www.bacau.net/foto-protest-in-centrul-bacaului-impotriva-vaccinarii-obligatorii-2/

 

Marele protest împotriva obligativității vaccinării și a pașapoartelor Covid va avea loc sâmbătă la ora 16 în Piața Universității, anunță Pompiliu Diplan

Protest 24iulie2021

 

Pompiliu Diplan îi invită pe români la marele protest de sâmbătă, 24 iulie, din Piața Universității, împotriva obligativității vaccinării și a segregării sociale prin impunerea pașapoartelor de vaccinare în toate contextele vieții publice. Starea de Libertate se pronunță împotriva vaccinării anti-Covid a copiilor, tinerilor și a personalului sanitar. Într-un cuvânt, împotriva dictaturii tehnico-medicale.
„O parte din noi și-au învins greșeala, minciuna și groaza. Vă chemăm pe toți pe 24 iulie să veniți alături de noi, să fim cu toții solidari în acest al XII-lea ceas. Trebuie să le spunem acestei clici oligarhice de crimă organizată împotriva poporului român că noi nu ne vaccinăm, nu vrem nici pașapoarte de vaccinare, nici mascarada lor Covid, nici dictatură medicală, nici vaccinarea copiilor. Nu vrem vaccinarea obligatorie și nici vaccinare forțată”, a declarat Pompiliu Diplan pentru Starea de Libertate.
„Românii sunt o forță!
Jos restricțiile!
„NU” pașaportului vaccinal!
Stop planurilor de vaccinare obligatorie!”, este sloganul prin care Starea de Libertate îi cheamă pe români la cel mai mare protest dinaintea închiderii în case, preconizate de guvernanți în septembrie-octombrie.

Așadar, toți cei care mai vor să respire și să se miște în libertate în țara lor sunt așteptați la protest sâmbătă, 24 iulie, de la ora 16, în Piața Universității.

Sursa: https://www.activenews.ro/
https://www.facebook.com/StareaDeLibertate

Notificare de refuz a testării periodice pentru SARS Cov 2 și a obligativității vaccinării anti COVID 19 a personalului medico-sanitar

Pornind de la modelul notificării  concepute de Asociația Medicilor pentru Consimțământ Informat, în colaborare cu medici și juriști s-a conceput notificarea atașată la acest articol,  pentru toate persoanele angajate în instituții sanitare care nu doresc  să fie testate periodic pentru virusul SARS Cov 2 și nici nu doresc să se vaccineze.

Va rugăm să descărcați notificarea, să o citiți și dacă sunteți de acord să o completați și să o expediați! Notificarea conține argumente medicale și juridice care arată injustețea măsurilor, faptul că sunt abuzive și că ignoră toate principiile medicale de până acum cu privire la bolile infecțioase, imunologie și vaccinologie.

Această notificare este răspunsul personalului medico-sanitar la măsurile abuzive ce se doresc a fi impuse prin ultima Metodologie  de supraveghere a COVID_19 actualizată pe 2 iulie 2021 și publicată pe site-ul Institutului de Sănătate Publică din România la adresa https://www.cnscbt.ro/index.php/info-medical/2549-definitii-de-caz-si-recomandari-de-prioritizare-a-testarii-pentru-covid-19-actualizare-02-07-2021 , măsuri ce se vor a fi impuse întregului personal medical din România.

Notificarea poate fi trimisă atât individual cât și  colectiv, trebuie completată și semnată în 3 exemplare pentru a fi expediată la unitatea angajatoare, la Ministerul Sănătății Sănătății (Strada Cristian Popişteanu, nr. 1-3, sector 1, cod 010024, Bucureşti) în atenția ministrului și la Institutul Național de Sănătate Publică (Strada Doctor Leonte Anastasievici 1-3, sector 5, București 050463).

Mai exact, cu privire la aceste două aspecte- testarea periodică și vaccinarea- Metodologia prevede :

În vederea supravegherii, prevenirii şi limitării infecţiilor asociate asistenţei medicale cu SARS-CoV-2, personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic care face parte din una din categoriile de mai jos: – nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si care nu a avut niciodată boala; – nevaccinat împotriva SARS-CoV-2 sau cu schema de vaccinare incompletă si care a trecut prin boală, dar la care au trecut mai mult de 180 zile de la data primului test pozitiv, se va testa* prin test rapid antigenic la interval de 3 zile sau prin test RT-PCR o data la 7 zile. Conducerea unitatii medico-sanitare are obligatia verificarii rezultatului testarii si a instituirii masurilor care se impun. Testarea periodică poate înceta dacă personalul face dovada vaccinării complete. *Aceasta testare se solicita in urmatoarele situatii: – in conditiile in care rata cumulata a incidentei cazurilor noi de imbolnavire din ultimele 14 zile, din unitatea administrativ teritoriala, raportata la 1000 de locuitori este mai mare sau egala cu 1,5; – pentru unitati sanitare care ingrijesc pacienti confirmati cu varianta delta a SARS-CoV-2, indiferent de rata de incidenta din unitatea administrativ teritoriala Personalul medico-sanitar si auxiliar asimptomatic vaccinat împotriva SARS-CoV-2 cu schema completă, precum si cel care a trecut prin boala, dar la care au trecut mai puțin de 180 zile de la data primului test pozitiv, documentat cu bilet de externare din spital si/sau buletinul de analiza cu rezultat pozitiv, nu necesita testare periodica. 

 

Prezentăm mai jos doar câteva din aspectele care arată că măsurile sunt abuzive:

1. Se ignoră faptul că personalul medico-sanitar este obligat să poarte echipament de protecție, astfel încât nu se poate contamina și deci nu poate răspândi boala. Chiar Metodologia de supraveghere a Covid-19 prevede că:

“Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.”   Deci  personalul medico-sanitar nu are  cum să se infecteze prin contactul cu pacienții și în mod similar, nici pacienții nu au cum să se infecteze prin contactul cu personalul.

Ținând cont de aceste aspecte, este evident că declarația Doamnei Ministru a Sănătății, Ioana Mihăilă, nu este veridică. O cităm: ”atâta vreme cât vaccinul este extrem de sigur și disponibil gratuit trebuie să ne gândim și la binele pacientului. Când ne gândim la aceste aspecte, acest lucru îl avem în cap, pacientul sănătatea lui trebuie să fie pe primul loc. Din acest motiv dorim ca personalul medical care vine în contact direct cu pacientul să fie fie vaccinat, fie testat periodic“.

De fapt, singura concluzie logică pare a fi faptul că prin testarea periodică a personalului medico-sanitar, pe banii acestuia( ca și cum ar fi o sancțiune), este de fapt o metodă indirectă de constrângere pentru a se accepta vaccinarea anti-Covid-19.

2. Mai mult, Metodologia și factorii decidenți ignoră faptul că o parte din personalul medico-sanitar a trecut deja prin boală și are anticorpi în titru protector. In concluzie această parte a personalului nu trebuie testată și nici vaccinată.

3. Un alt aspect este cel al discriminării persoanelor nevaccinate față de persoanele vaccinate. Deși și cei vaccinați se pot contamina și pot face boala și implicit să o transmită altora, persoanelor vaccinate nu li se cere testare periodică și nici dovadă că au anticorpi în titru protector

4. Asistăm peste noapte la un proces de reinventare/inovare a informațiilor și datelor științifice din domeniul medical al bolilor infecțioase, imunologiei și vaccinării, informații și date care nu au fost niciodată contestate până în prezent și au fost confirmate de o îndelungată practică medicală.

Astfel se fac definiții de caz confirmat de boală și de deces Covid-19, de imunitate de turmă care ignoră întreaga practică și știință medicală de pînă acum, astfel încât se ajunge la o supradiagnosticare a bolii și o  mărire artificială a numărului de cazuri de bolnavi  de Covid-19 și a numărului de cazuri de deces Covid-19.

A. Imunitatea de turmă nu se obține doar prin vaccinare cum declară mai nou experții OMS, ci întotdeauna imunitatea de turmă s-a obținut prin trecerea prin boală  și vaccinare.

B. Niciodată pînă în prezent nu a fost suficient doar efectuarea unui test pentru a pune diagnosticul de boală. Este nevoie de multe criterii clinice și investigații paraclinice pentru a elimina alte boli cu simptome asemănătoare(diagnostic diferențial) și a pune un diagnostic cert de boală(diagnostic pozitiv). Așa s-a procedat până acum și așa este corect. Doar acum în cazul diagnosticului de “caz confirmat Covid” a devenit necesar și suficient ca o persoană  să fie depistată pozitiv la un test Antigen rapid/un test RT-PCR  pentru virusul SARS-Cov 2, fără a fi necesare prezența simptomelor și fără alte investigații suplimentare.

5. Niciodată nu s-au ignorat  până acum patologiile preexistente la o persoană care moare având un test pozitiv pentru o boală infecțioasă nou instalată (în speță Covid-19) considerându-se cu absolută certitudine, fără alte cercetări, că boala infecțioasă nou instalată, indiferent de intensitatea simptomelor, a determinat decesul în mod exclusiv.

 

Să reținem:

♦ Vaccinarea anti Covid -19  nu previne răspândirea bolii.

♦ Vaccinarea nu împiedică nici contaminarea, nici îmbolnăvirea și nici transmiterea virusului.

♦ Vaccinurile anti-Covid 19  nu au încheiate studiile de siguranță și eficacitate.

♦ Vaccinarea a fost transformată dintr-un act medical realizat cu scop preventiv, într-un act administrativ-politic ce ne este dovedit prin modul viclean de implementare, care nu are legătură cu sănătatea populației, ci exclusiv cu eradicarea dreptului și a libertății persoanei de a mai dispune de ea însăși.

Consimțământul pentru nici un tratament nu poate fi prezumat, condiționat și mai mult decât atât, este interzis a fi viciat. Actul medical este un serviciu oferit (nu impus), la solicitarea oricărei persoane care il cere, persoana aflată în nevoia de a-și proteja starea de sănătate, indiferent dacă dorește să o facă preventiv sau terapeutic, motiv pentru care, consimțământul acesteia trebuie să reprezinte acordul de voință informat, liber exprimat, expres, neechivoc și neviciat prin niciuna dintre formele viciului de consimțământ, respectiv eroarea, violența, dolul(viclenia) și leziunea.

Prin obligarea la vaccinarea în masă a persoanelor din România, precum și prin sancțiunile aplicate persoanelor care refuză vaccinarea, deși aparent, la nivel declarativ, scopul aplicării acestui act medical este acela de a “asigura dreptul la sănătate individuală și colectivă”, în fapt , se încalcă în mod flagrant dreptul pretins a fi apărat .

Facem un apel la personalul medico-sanitar să nu se lase manipulat și să ia atitudine în fața acestui tăvălug al vaccinării cu orice preț!

Este momentul să luăm atitudine!

Este momentul să ne facem auzită vocea!

 


Descărcați notificările (actualizate 28 iulie 2021):

Varianta 1-Notificare individuală                 Varianta 2-Notificare colectivă


 

Asociația Medici pentru Consimțământ Informat către ministrul Ioana Mihăilă: Nu încercați să împiedicați medicii nevaccinați să-și practice profesia! SCRISOARE DESCHISĂ

Asociația „Medici pentru Consimțământ Informat” i-a adresat ministrului Sănătății, Ioana Mihăilă (USR-PLUS), o scrisoare deschisă, după repetatele declarații ale acesteia cum că medicii care nu consimt la propria vaccinare vor fi siliți să se testeze cu regularitate și pe cheltuiala proprie, pentru a fi descurajată ezitarea la vaccinare – altfel spus, pentru a fi smuls prin constrângere consimțământul celor reticenți. Lucrătorii în domeniul sănătății (atât medici, cât și asistente) sunt rugați să semneze prezenta scrisoare, trimițându-și adeziunea via e-mail.

Personalul medical care dorește să semneze în mod solidar scrisoarea este rugat să trimită nume, prenume, specialitate (medici si asistente medicale) și cod parafă (pentru medici) cu mențiunea „Pentru scrisoarea către doamna Ministru al Sănătății”, la adresa de email: medici.consinformat@gmail.com 

Iată mesajul transmis de Asociație ministrului Sănătății:

Stimată Doamnă Ministru Ioana Mihăilă,

În data de 19 iunie 2021 ați declarat pentru AGERPRES.RO: „Personalul medical care nu este vaccinat probabil va trebui să se testeze periodic cu costuri suportate de persoana care se testează’”.

Stimată Doamnă Ministru,

dezaprobăm profund această declarație și atitudinea dvs față de personalul medical!

Iată motivele:

    1. IGNORAȚI IMUNITATEA NATURALĂ ÎMPOTRIVA BOLII COVID-19 DOBÂNDITĂ DE O MARE PARTE A PERSONALULUI MEDICAL CARE A TRECUT CU BINE PRIN BOALĂ

Dacă, așa cum ați declarat, aveți în gând pacientul, „care și el are drepturi și are dreptul de a veni în contact cu un cadru medical, (…) care nu îl pune la risc, adică are șanse extrem de reduse de a fi infectat și asta o obținem prin vaccinare”, vă reamintim că personalul medical, care a îngrijit pacienții din martie 2020 până în prezent, a fost expus la boala naturală mult mai mult decât populația generală. Pentru toate bolile infectocontagioase, imunizarea se obține în primul rând pe cale naturală, nu numai prin vaccinare, așa cum insinuați în declarația dvs. Întreaga paradigmă a protecției prin vaccinare se bazează pe încercarea de a crea vaccinuri care să reproducă mecanismele de apărare declanșate în organism de boala naturală.

Vaccinurile împotriva bolii COVID-19 au fost puse pe piață la 9 luni după declanșarea pandemiei, timp în care o mare parte a cadrelor medicale au trecut deja, cu bine, prin boală.

    2. IGNORAȚI FAPTUL CĂ VACCINAREA NU ESTE SUTĂ LA SUTĂ EFICACE  ÎMPOTRIVA BOLII COVID-19. O PARTE DIN PERSOANELE VACCINATE AU TESTAT POZITIV LA TESTUL PCR ȘI AU DEZVOLTAT BOALA COVID-19 DUPĂ VACCINARE

Conform datelor publicate de Centrul Național de Supraveghere și Control a Bolilor Transmisibile, în România, la data de 6 iunie 2021, 38.6% dintre persoanele vaccinate și testate PCR, au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2.

Aceasta înseamnă că 38,6% din persoanele vaccinate sunt potențial transmițătoare ale virusului și deci contagioase.  

De altfel, și la nivel internațional, CDC (Centers for Disease Control) recomandă ca persoanele vaccinate să fie testate PCR dacă dezvoltă simptomele bolii COVID-19 după vaccinare.

Agenția Europeană a Medicamentelor (European Medicines Agency – EMA) menționează pe site-ul propriu că nu se știe dacă vaccinarea împotriva bolii COVID-19 va împiedica răspândirea virusului în comunitate și dacă persoanele vaccinate nu vor continua să poarte și să răspândească virusul în comunitate și după vaccinare.

Vaccinarea NU CONFERĂ deci protecție absolută împotriva bolii COVID-19.  Personalul medical vaccinat poate, în continuare, să reprezinte un risc pentru pacienți.

    3. IGNORAȚI MULTITUDINEA DE REACȚII ADVERSE SEVERE ȘI DECESE CARE CONTINUĂ SĂ APARĂ DUPĂ VACCINAREA POPULAȚIEI

Baza de date oficială pentru raportarea efectelor adverse după vaccinurile împotriva bolii COVID-19 în Uniunea Europeană, EUDRA VIGILANCE, conținea la 19 iunie 2021, un număr de:

•  238.435 cazuri efecte adverse pentru vaccinul Comirnaty produs de Pfizer (1);

292.283 cazuri pentru vaccinul produs de AstraZeneca (2);

49.323 cazuri pentru vaccinul  produs de Moderna (3);

11.276 cazuri pentru vaccinul produs de Janssen (4);

În total, 591.317 cazuri reacții adverse care includ și decese, înregistrate prin sistemul pasiv de raportare a reacțiilor adverse după vaccinurile împotriva bolii COVID-19.

Rapoartele Comisiei de Farmacovigilență și Evaluarea Riscului (PRAC)5, 6 ale Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) au luat act și dezbat o serie de reacții adverse severe apărute după punerea pe piață a vaccinurilor COVID-19: miocardita și pericardita, trombozele cu trombocitopenie, sindromul Guillain-Barre, edemul facial, permeabilitatea capilară. Această comisie a emis deja atenționări referitor la interzicerea vaccinării persoanelor cu antecedente de tromboze cu trombocitopenie. Astfel de atenționări vor continua să apară și pentru alte viitoare reacții adverse.

    4. NU AȚI IMPLEMENTAT NICIUN SISTEM DE SUPRAVEGHERE ACTIVĂ A REACȚIILOR ADVERSE DUPĂ VACCINURILE ÎMPOTRIVA BOLII COVID-19 ÎN ROMÂNIA 

Toate vaccinurile împotriva bolii COVID-19 au primit doar o autorizare condiționată de punere pe piață de la Agenția Europeană a Medicamentelor și se află într-un proces de monitorizare suplimentară. Raportarea minuțioasă a reacțiilor adverse postvaccinale este de o importanță crucială în acest context. Cu toate acestea, Ministerul Sănătății nu a făcut niciun fel de demersuri pentru a implementa în România un sistem de supraveghere activă a reacțiilor adverse postvaccinale.

Dacă aveți pacientul în minte, raportarea fidelă a reacțiilor adverse postvaccinale servește și pacientului vaccinat.

    5. IGNORAȚI CODUL MUNCII

Codul Muncii7 prevede la art.5 și art.8 principiul egalității de tratament față de toți salariații.

    6. IGNORAȚI CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

Art. 16 alin.1 din Constituția României8 prevede egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii și a autorităților, iar art. 22 garantează dreptul persoanei la integritate fizică și psihică.

    7. IGNORAȚI CARTA CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

Art. 21 din CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE9 interzice discriminarea persoanelor.

Stimată Doamnă Ministru,

înțelegem că, în calitate de medic și de ministru al sănătății, vă preocupă atât sănătatea pacienților, cât și sănătatea personalului medical care îngrijește pacienții.

Vă solicităm în mod expres ca, înainte de a încerca să modificați ordinul referitor la infecțiile asociate actului medical, să îndepliniți două lucruri:

1. Să derulați o campanie națională de testare a imunității cadrelor medicale la virusul SARS CoV-2,  plătită de Ministerul Sănătății, în care să măsurați:

• titrul Ig G împotriva SARS CoV-2 și

• imunitatea celulară împotriva SARS CoV-2 (testul de transformare limfoblastică la SARS CoV-2),

după care să excludeți de la testarea PCR și de la vaccinare personalul medical care are deja anticorpi protectori și personalul care are imunitate celulară prezentă. Acest personal medical trebuie să aibă același tratament ca și personalul vaccinat!

    2. Să implementați un sistem de supraveghere activă a reacțiilor adverse apărute după vaccinarea împotriva bolii COVID-19 în România.

Numai după ce veți îndeplini aceste două cerințe, veți dovedi că intenția dvs este protecția pacienților, și nu discriminarea și hărțuirea personalului medical nevaccinat. 

Chiar și după realizarea celor două obiective de mai sus, nu uitați că vaccinarea împotriva bolii COVID-19 este benevolă.

Nu încercați să folosiți plata repetitivă a testului PCR ca o metodă de împiedicare a nevaccinaților de a-și practica profesia! 

De la grija declarată pentru siguranța pacienților până la încălcarea dreptului la muncă al personalului medical pe motive iluzorii, este un drum lung, sinuos, pe care vă sfătuim să nu vă hazardați a păși!

 

Asociația MEDICI PENTRU CONSIMȚĂMÂNT INFORMAT

Împreună cu medici și asistente medicale (strângere de semnături în curs)

 

REFERINȚE

1. EUDRA VIGILANCE. The number of individual cases of reported adverse reactions identified in EudraVigilance for TOZINAMERAN (Pfizer). 19.06.2021.

https://dap.ema.europa.eu/analytics/saw.dll?PortalPages 

2. EUDRA VIGILANCE. The number of individual cases identified in EudraVigilance for COVID-19 VACCINE ASTRAZENECA (CHADOX1 NCOV-19). 19.06.2021.

https://dap.ema.europa.eu/analytics/saw.dll?PortalPages&PortalPath=%2Fshared%2FPHV%20DAP%2F_portal%2FDAP&Action=Navigate&P0=1&P1=eq&P2=%22Line%20Listing%20Objects%22.%22Substance%20High%20Level%20Code%22&P3=1+40995439 

3. EUDRA VIGILANCE. The number of individual cases identified in EudraVigilance for COVID-19 MRNA VACCINE MODERNA (CX-024414). 19.06.2021.

https://dap.ema.europa.eu/analytics/saw.dll?PortalPages&PortalPath=%2Fshared%2FPHV%20DAP%2F_portal%2FDAP&Action=Navigate&P0=1&P1=eq&P2=%22Line%20Listing%20Objects%22.%22Substance%20High%20Level%20Code%22&P3=1+40983312 

4. EUDRA VIGILANCE. The number of individual cases identified in EudraVigilance for COVID-19 VACCINE JANSSEN (AD26.COV2.S). 19.06.2021.

https://dap.ema.europa.eu/analytics/saw.dll?PortalPages&PortalPath=%2Fshared%2FPHV%20DAP%2F_portal%2FDAP&Action=Navigate&P0=1&P1=eq&P2=%22Line%20Listing%20Objects%22.%22Substance%20High%20Level%20Code%22&P3=1+42287887

5. Meeting highlights from the Pharmacovigilance Risk Assessment Committee (PRAC) 3-6 May 2021.

https://www.ema.europa.eu/en/news/meeting-highlights-pharmacovigilance-risk-assessment-committee-prac-3-6-may-2021 

6. Meeting highlights from the Pharmacovigilance Risk Assessment Committee (PRAC) 7-10 June 2021.

https://www.ema.europa.eu/en/news/meeting-highlights-pharmacovigilance-risk-assessment-committee-prac-7-10-june-2021 

7. CODUL MUNCII

https://www.codulmuncii.ro/integral.php 

8. CONSTITUȚIA ROMÂNIEI

http://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=2#t2c1s0sba16 

9. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE.

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT&from=DE 

 


 

Sursa:  https://www.activenews.ro/stiri/Asociatia-Medici-pentru-Consimtamant-Informat-catre-ministrul-Ioana-Mihaila-Nu-incercati-sa-impiedicati-medicii-nevaccinati-sa-si-practice-profesia-SCRISOARE-DESCHISA-167538

https://medici-consinf.ro/documente/scrisoare-deschisa-asociatie.pdf

Memoriu privind Modificarea Legislatiei in domeniul eliberarii Actelor de identitate

 update 23 ian. 2020:Specimen Carte de Identitate electronica

Către Ministerul Afacerilor Interne

Subiect: Dezbaterea publică privind proiectul de  ordonanță pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români

 Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, cu sediul în Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283, http://asociatialibertatearomanilor.ro/, E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

împreună cu asociațiile semnatare din tabelul anexat, analizând proiectul de ordonanţă supus dezbaterii publice :

1. Solicităm, în esență, respectarea dreptului persoanelor care invocă motive de securitate, libertatea de opinie și de religie de a opta pentru folosirea documentelor de identitate în formatul actual, aprobat de Hotărârea de Guvern nr. 839 din 28 iunie 2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil, acte de identitate prevăzute cu elementul de siguranță – zona de citire optică până la expirarea valabilităţii lor, iar după expirarea acestora pentru obţinerea unor cărţi de identitate neelectronice simple care să nu conţină informaţii ascunse sau codificate şi nici dispozitive de stocare a datelor.
2. Solicităm eliminarea din proiectul de ordonanţă a obligativităţii eliberării cărţilor de identitate pentru persoanele în vârstă de peste 12 ani şi revenirea la vîrsta de 14 ani pentru această obigativitate; această cerinţă a fost introdusă în proiect din cauza unei interpretări greşite a regulii “per a contrario” aşa cum dovedeşte minuta dezbaterilor publice din data de 21.01.2020.
3. Solicităm păstrarea formatului actual pentru cărţile de identitate simple, acestui format nefiindu-le aplicabile prevederile Regulmentului UE care se referă doar la documentele de călătorie in spaţiul UE;
4. Solicităm motivarea suplimentară a proiectului de ordonanţă sub aspectul costurilor induse de implementarea sistemului şi sub aspectul statistic al fraudelor produse în legătură cu actele de identitate eliberate de România.

În continuare prezentăm, pe scurt, dispoziţiile legale din UE ce vizează a fi transpuse prin proiectul de Ordonanţă[1]

Prin Regulamentul 2019/1157[2] se introduc dispoziţii legale care vizează  “consolidarea standardelor de securitate aplicabile cărților de identitate eliberate de statele membre propriilor cetățeni, precum și documentelor de ședere eliberate de statele membre cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație[3]”.

Potrivit dispoziţiilor din Regulamentul 2019/1157, se intenţionează ca elementele de securitate ale cărților de identitate să fie aliniate cu cele ale pașapoartelor, astfel încât ambele tipuri de documente de călătorie să conțină un cip fără contact, securizat, cu fotografia și amprentele titularului. Statele membre trebuie să înceapă să elibereze noile cărți de identitate peste doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, respectiv 02 august 2021. Cărțile de identitate aflate acum în circulație care nu sunt conforme cu noile standarde vor trebui să fie înlocuite în termen de zece ani, în funcție de nivelul lor de securitate (mai exact la data expirării acestora). Vor fi exceptate cărțile de identitate eliberate pentru persoane în vârstă de peste 70 de ani.

Statele membre pot menține caracteristicile naționale legate de design al cărților de identitate.

Regulamentul 2019/1157 nu afectează competența statelor membre de a elibera, în temeiul dreptului intern, alte documente de ședere care să fie în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu permise de ședere eliberate pentru toți rezidenții de pe teritoriu, indiferent de cetățenia acestora.[4]

Regulament nu împiedică statele membre să accepte, în mod nediscriminatoriu, în scopul identificării, alte documente decât cele de călătorie, cum ar fi permisele de conducere[5].

Regulamentul obligă statele membre ale UE ca să insereze, pe partea din față a cărţii de identitate, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

Mai departe, prezentăm prevederi relevante din proiectul de Ordonanţă

Proiectul de ordonanţă urmăreşte să transpună în dreptul intern prevederile din regulamentul UE 2019/1157 referitoare la cărţile de identitate şi evidenţa persoanelor.

Astfel, prin proiect, se introduce noţiunea de infrastructură tehnică necesară eliberării cărţii electronice de identitate. Cetățenilor români urmează a li se elibera acte de identitate începând cu vârsta de 12 ani, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate. Astfel, în acord cu legislaţia UE, copiilor în vârsta de peste 12 ani urmează a le fi prelevate amprente digitale imediat după 2 august 2021.

Punctul 13 din proiect prevede o anumită alternativă la cartea electronică de identiitate, respectiv:

„De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărţi electronice de identitate;

b) unei cărţi de identitate simple, cu excepţia minorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 ani.”

În orice caz, se intenţionează ca actualul format al cărţii de identitate să nu mai fie disponibil românilor după data de 1 august 2021.

Observaţii şi propuneri

Regulamentul UE 2019/1157 şi, în subsidiar, proiectul de ordonanţă de urgenţă interferează în mod grav cu viaţa privată a cetăţeanului de pe teritoriul UE. Nici Regulamentul UE şi nici proiectul de ordonanţă propus spre dezbatere nu oferă o alternativă rezonabilă pentru cetăţenii români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor lor la viaţă privată, la opinie şi a libertăţii de circulaţie nici pe teritoriul național, nici pe al UE.

Principalele critici faţă de prevederile Regulamentului 2019/1157

1. Regulamentul UE a fost criticat chiar de instituţii interne ale UE[6], dar şi de unele organizaţii non-guvernamentale că instituie obligativitatea prelevării unor date biometrice pentru peste 300 de milioane de cetăţeni din UE, inclusiv copii ai acestora cu vârsta de peste 12 ani, şi prezintă un pericol imens pentru populaţia UE:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,

b) devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,

c) breșă în securitatea datelor,

d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,

e) atunci când se utilizează sistemele biometrice nu se pot obține rezultate 100% fără erori. Aceasta se poate datora diferențelor de mediu în momentul colectării datelor (lumină, temperatură etc.) sau diferențelor dintre echipamentele utilizate (camere video, dispozitive de scanare etc.).

În al doilea rând, rămân prea multe probleme legate de:

a) fiabilitatea şi utilitatea luării de amprente în cazul copiilor şi al persoanelor în vârstă;

b) încrederea care poate fi acordată procesului de colectare a datelor biometrice;

c) posibilele deficienţe ale sistemelor de identificare şi rata erorii în diverse state membre;

Reducerea vârstei de la care copiii vor fi obligaţi să obţină acte de identitate este o măsură nenecesară aşa cum a fost iterată de organizaţiile participante la dezbaterile publice. În plus, copiii în vârstă de peste 12 ani vor fi amprentaţi în mod obligatoriu ceea ce denotă o superficialitate în activitatea de legiferare, neexistând motive exprese pentru această ingerinţă în viaţa privată a copiilor.

Desigur, legiuitorul român se află în situaţia de a transpune prevederile UE şi de a reglementa alternative pentru cetăţenii săi în limitele foarte reduse conferite prin Regulament, însă statul român are obligativitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a lua măsuri mai ample în acest sens, inclusiv atacarea prevederilor Regulamentului UE în faţa instanţelor UE sau demararea unor proceduri de modificare a acestora.

Astfel există nenumarate breşe care vizează nerespectarea prevederilor Tratatelor UE şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe care România este datoare să le aducă în atenţia forurilor şi instanţelor europene:

-       nerespectarea principiului proporţionalităţii,

-       nerespectarea procedurilor speciale privind adoptarea Regulamentului

-       nerespectarea drepturilor omului la opinie, viaţă privată şi încălcarea libertăţii de circulaţie

Principalele observaţii faţă de textul proiectului de ordonanţă

Alternativa la cardul electronic de identitate prevăzută la punctul 13 din proiect nu este rezonabilă întrucât menţionează un format nou pentru cartea de identitate simplă în condiţiile în care actualul format este suficient de sigur şi fiabil. Este suficient ca actualul format să fie folosit ca şi cărţi de reşedinţă şi identificare internă în acord cu prevederile preambulului Regulamentului UE (paragraful 11).

Pe de altă parte, odată ce formatul actual nu este document de călătorie după anul 2031, Statul Membru nu trebuie să fie supus unei obligaţii de înlocuire a acestuia.

Având în vedere contextul existent, precum şi afectarea directă a vieţii private a cetăţenilor, este necesar ca autorităţile române să solicite derogări exprese de la autorităţile UE pentru toţi cetăţenii români care doresc să călătorească cu aceste acte de identitate simple (în actualul format) inclusiv după data de 1 august 2021. Actul de identitate, în forma sa actuală, cuprinde cuprinde curbilinii de siguranţă, asemănătoare celei aplicate pe bancnote, care, prin desenul complex, combinaţia de culori şi procedeul de imprimare, asigură protecţia împotriva falsificării. De asemenea, cartea de identitate cuprinde şi o zonă de citire automată cu caractere identificabile optic care este poziţionată în partea inferioară a cărţii de identitate şi conţine: tipul documentului, codul ţării emitente, numele şi prenumele titularului, seria şi numărul documentului, cetăţenia, data naşterii, sexul, valabilitatea şi codul numeric personal fără cifrele ce semnifică data naşterii.

Proiectul de ordonanţă introduce obligativitatea eliberării cărţilorde identitate pentru copii, începând cu vârsta de 12 ani, deși o astfel de solicitare nu rezultă nici expres şi nici implicit din prevederile Regulamentului. Această dispoziţie a fost introdusă din cauza interpretării eronate a regulii per a contrario ori din alte motive nejustificate.

Singura prevedere din regulament, care se referă la prelevarea de amprente de la copiii peste 12 ani, se referă la ipoteza în care statul membru eliberează acte de identitate începând cu această vârstă. Orice interpretare aşa zis per a contrario (in sens invers, in sens contrar) ar însemna că state precum Danemarca sau Irlanda trebuie să introducă, de asemenea, acte de identitate electronice pentru copii începând cu vârsta de 12 ani, deși aceste state nu emit deloc cărţi de identitate. Or această abordare este inacceptabilă.

Propuneri

Propunem astfel păstrarea formatului actual al cărţii de iidentitate ca o alternativă viabilă pentru cetăţenii români care îşi exprimă temerile privind potenţialul dăunător al actelor electronice de identitate şi care îşi manifestă dreptul de opinie (convingeri personale) în acest sens.

Propunem demararea unor consultări cu organismele europone competente pentru obţinerea unor derogări/modificări pentru exercitarea dreptului la circulaţie pentru cetăţenii care posedă un act de identitate simplu (în formatul actual).

Este imperios necesară eliminarea obligativităţii eliberării unei cărţi de identitate pentru copii cu vârsta între 12 şi 14 ani conform motivaţiei de mai sus.

Propunem ca autorităţile române să exploreze şi alte posibilităţi de a rezolva problema românilor care refuză formatul propus, inclusiv posibilitatea acceptării altor documente ca documente de identificare (certificate de naştere) în scopul exercitării drepturilor civile pe teritoriul naţional.

Ataşăm documentul care atestă modul în care sunt afectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE prin prevederile regulamentului 2019/1157.



[1] Proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români;

[2] Regulamentul (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație;

[3] Art 1 din Regulament;

[4] Preambul la regulament, paragraful 11;

[5] Idem, paragraful 12

[6] Agenţia Europeană de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal prin opinia 3/2018 din 5 septembrie 2018;


Modele de propuneri pentru dezbaterea publica organizata de Ministerului Afacerilor Interne pot fi transmise până pe 24 ianuarie 2020 pe adresa : dgj_transparenta@mai.gov.ro  :

Varianta 1                 Varianta 2


ANEXA:


Afectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către Regulamentul UE 2019/1157

În cele ce urmează ne vom referi la dispozițiile legale incidente europene, precum și la modul în care s-a creat un conflict între diferite norme juridice concurente, conflict în care prioritatea revine prevederilor Cartei Europene a Drepturilor Omului cu referire la utilizarea obligatorie a biometriei în relațiile persoanei cu statele membre și autoritațile publice.

Dispoziții legale interne aplicabile sunt în stadiul de proiect.

În același timp, cărțile de identitate ale cetățenilor români intră sub incidența Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulațiedin 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, în virtutea denumirii lor și a faptului că sunt documente de călătorie.

Dispoziții de drept internațional aplicabile

Regulamentul CE nr. 2019/1157  din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație

(33) Statele membre ar trebui să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat și pentru a le putea autentifica și verifica. Formatele utilizate pentru mediul de stocare securizat ar trebui să fie interoperabile, inclusiv în ceea ce privește punctele automatizate de trecere a frontierei.

Articolul 3

Standarde de securitate/model/specificații

(1)   Cărțile de identitate eliberate de statele membre trebuie să respecte modelul ID1 și să conțină o zonă de citire optică (MRZ). Astfel de cărți de identitate se bazează pe specificațiile și standardele minime de securitate stabilite în documentul OACI 9303 și respectă cerințele prevăzute la literele (c), (d), (f) și (g) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954.

(2)   Elementele de date incluse pe cărțile de identitate respectă specificațiile stabilite în partea 5 din documentul OACI 9303.

Prin derogare de la primul paragraf, numărul documentului poate fi introdus în zona I, iar desemnarea genului unei persoane este facultativă.

(3)   Documentul poartă titlul („Carte de identitate”) sau o altă denumire națională consacrată în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent și cuvintele „Carte de identitate” cel puțin într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii;

(4)   Cartea de identitate cuprinde, pe partea din față, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

(5)   Cărțile de identitate includ un suport de stocare de înaltă securitate, care conține o imagine facială a titularului cărții și două amprente digitale, în modele digitale interoperabile. Pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre aplică specificațiile tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare C(2018)7767 a Comisiei (13).

(6)   Suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor. Datele stocate sunt accesibile fără contact direct și sunt securizate, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare C(2018)7767. Statele membre fac schimb de informații necesare pentru autentificarea mediului de stocare și pentru accesul la datele biometrice menționate la alineatul (5) și pentru verificarea acestora.

(7)   Copiii sub 12 ani pot fi exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Copiii sub 6 ani sunt exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

(8)   În cazul în care este necesar și proporțional cu obiectivul urmărit, statele membre pot introduce astfel de detalii și observații pentru uzul național, așa cum se solicită în conformitate cu dreptul intern. Eficacitatea standardelor minime de securitate și compatibilitatea transfrontalieră a cărților de identitate nu sunt reduse în consecință.

(9)   În cazul în care statele membre includ o interfață dublă sau un mediu de stocare separat în cartea de identitate, suportul de stocare suplimentar trebuie să respecte standardele ISO în materie și să nu interfereze cu suportul de stocare menționat la alineatul (5).

(10)   În cazul în care statele membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e-guvernarea și comerțul electronic, astfel de date naționale trebuie să fie separate în mod fizic sau logic de datele biometrice menționate la alineatul (5).

(11)   În cazul în care statele membre adaugă elemente suplimentare de securitate pentru cărțile de identitate, acestea nu trebuie să diminueze ca o consecință compatibilitatea transfrontalieră a unor astfel de  cărți de identitate și eficiența standardelor minime de securitate.

Articolul 5

Eliminarea treptată

(1)   Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3 încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de 3 august 2031, oricare dintre aceste date survine mai întâi.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a)   cărțile de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional, astfel cum se definește la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor sau în termen de 3 august 2026, oricare dintre acestea survine mai întâi;

(b)   cărțile de identitate ale persoanelor în vârstă de 70 de ani și peste la 2 august 2021, care îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 din documentul OACI 9303 și care au un MRZ funcțional, astfel cum este definită la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor.

(3)   În sensul alineatului (2), un MRZ funcțional înseamnă:

(a)   o zonă care poate fi citită automat, conformă cu partea 3 din documentul OACI 9303; sau

(b)   orice altă zonă care poate fi citită automat pentru care statul membru emitent notifică normele necesare pentru citirea și afișarea informațiilor conținute în aceasta, cu excepția cazului în care un stat membru notifică Comisiei, până la 2 august 2021, lipsa capacității de a citi și de a afișa aceste informații.

La primirea notificării astfel cum se menționează la litera (b) a primului paragraf, Comisia informează în consecință statul membru în cauză și Consiliul.

Articolul 10

Colectarea elementelor biometrice de identificare

… (3)   În afara cazului în care sunt necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, elementele biometrice de identificare stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere sunt păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, aceste elemente biometrice de identificare sunt imediat șterse sau distruse.

(18) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(21) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)

Articolul 16 (ex-articolul 286 TCE) (1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Art. 9 Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţă publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile interne cuprinse în Regulamentul CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

Prin dispozițiile sale, Regulamentul CE 2019/1157 crează premise pentru interpretarea contradictorie a drepturilor și obligațiilor stabilite în sarcina României ca stat membru și în sarcina cetățenilor români.

Regulamentul recunoște statelor membre libertatea de a accepta documente de identificare interne, altele decât cărțile de identitate, care nu intra sub incidența acestuia, cum ar fi permisele de conducere. Însă o persoană care nu are dreptul de a conduce nu are opțiunea de a utiliza un permis de conducere ca document de identificare în situația în care cartea sa de identitate în format actual a expirat și nici nu are posibilitatea de a obține o nouă carte de identitate în formatul actual.

Regulamentul nu oferă cetățenilor români garanția că, odată colectate, datele lor personale biometrice de identificare vor fi șterse prin procedură automată și ireversibilă.

Regulamentul prevede că nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, și nici pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

În același timp, regulamentul prevede că aceste date pot fi necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, caz în care acestea nu vor fi șterse. Totodată, regulamentul prevede că aceste date nu vor fi șterse dacă astfel se aduce atingere vreunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

În concluzie, regulamentul oferă în mod expres temei juridic pentru stocarea în continuare a datelor biometrice după ridicarea cărților de identitate de către solicitanți pentru situații de excepție nedetaliate în niciun mod și care pot apărea în mod nerestricționat în dreptul intern sau european.

Din acest punct de vedere, textele legale din regulament nu cuprind garanții cu privire la asigurarea protecției datelor cu caracter personal, de natură biometrică, colectate în vederea producerii cărților de identitate, prelucrarea ulterioară a acestora fiind lăsată la nivelul statului membru în situația unor noutăți legislative în dreptul intern și al Uniunii în situația unor noutăți legislative în dreptul european, mai ales în situațiile care vizează obligații legale sau sarcini de interes public.

Referirile la dreptul intern și dreptul european sunt sumare și fără consistență.

S-a considerat a fi suficient faptul ca, prin regulament, să fie reglementate următoarele aspecte: statele membre asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament; autoritățile responsabile de eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere sunt considerate a fi operatorul prevăzut la articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 și sunt responsabile de prelucrarea datelor cu caracter personal; statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere își pot exercita pe deplin atribuțiile menționate în Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv accesul la toate datele cu caracter personal și toate informațiile necesare, precum și accesul la orice sediu sau echipament de prelucrare a datelor al autorităților competente; cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile dintre dispozițiile Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și art. 8 din din Carta Fundamentală a drepturilor Omului, art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum art. articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.

Stabilind cu valoare de principiu această excepție de la ștergerea datelor biometrice constând în imaginea facială si amprentele digitale, Regulamentul contravine art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În mod neîndoielnic, datele personale biometrice și procesarea acestor informații țin de viața privată a individului.

Imaginea facială și amprentele introduse în baza de date de producție a cărților electronice de identitate intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene întrucât reprezintă date cu caracter personal, definite ca “orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale” [art. 4 pct. 1 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016]. Conform art. 4 pct. 2 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, noțiunea de prelucrare înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Potrivit jurisprudenței, obiectul art. 8 din Convenție este acela de a proteja individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, există obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie.

Garantarea securității datelor personale împotriva accesului neautorizat reprezintă, în termenii Convenției, presupune obligația pozitivă de a apăra respectarea vieții private a persoanei, prin intermediul unui sistem de reguli și garanții de protecție a datelor.

Problema de principiu dacă datele biometrice pot sau nu pot fi păstrate în lumina articolului 8 din cartă și art. 16 din T.F.U.E privește în egală măsură problema dacă regulamentul CE 2019/1157 îndeplinește cerințele de protecție a datelor cu caracter personal care decurg din articolul 8 din cartă.

Dacă regulamentul a instituit o măsură în îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul combaterii terorismului și consolidarea frontierelor externe, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor biometrice prelucrate, prin același instrument, respectiv prin regulament. Nu este permis ca, protejând dreptul la o prelucrare ulterioară a datelor biometrice prin păstrarea acestora, regulamentul să se limiteze la a oferi ca justificare referirea generală la prevederile dreptului intern și european, fără nicio distincție.

Complementaritatea și proporționalitatea este astfel încălcată în relația dintre cele două drepturi – dreptul la o prelucrare ulterioară și dreptul la protecția datelor personale biometrice, primului acordându-i-se o prevalență nejustificată.

Nu se păstrează un just echilibru între interesele concurente, anume: interesul privind securitatea documentelor de călătorie, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră și interesul persoanei de a-i fi protejată viața intimă, familială și privată.

Prin faptul că impune păstrarea datelor biometrice și prin faptul că permite în mod nejustificat prelucrarea ulterioară a acestora, regulamentul derogă de la regimul de protecție al dreptului la respectarea vieții private și constituie per se o ingerință în drepturile garantate de articolul 8 din cartă.

Ingerința în drepturile fundamentale consacrate la articolele 16 din T.F.U.E și 8 din cartă cauzată de regulament este de o mare amploare și trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă în condițiile în care dreptul intern și dreptul Uniunii sunt într-o continuă schimbare.

Conform articolului 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților consacrate de aceasta trebuie să fie prevăzută de lege, să respecte substanța lor și, prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri privind aceste drepturi și libertăți numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.

În ceea ce privește problema dacă ingerința menționată răspunde unui obiectiv de interes general, trebuie arătat că excepția de la ștergerea datelor biometrice nu are nicio legătură cu obiectivul general al consolidării securității actelor de identitate și combaterea fraudării acestora, ci se referă la orice alte prelucrări decât cele legate de producerea cărților de identitate. Din acest punct de vedere, excepția este instituită fără niciun fel de justificare.

În această privință, trebuie amintit că principiul proporționalității impune, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, ca actele instituțiilor Uniunii să fie de natură să atingă obiectivele legitime urmărite de reglementarea în cauză și să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea acestor obiective (a se vedea în acest sens Hotărârea Afton Chemical, C‑343/09, EU:C:2010:419, punctul 45, Hotărârea Volker und Markus Schecke și Eifert, EU:C:2010:662, punctul 74, Hotărârea Nelson și alții, C‑581/10 și C‑629/10, EU:C:2012:657, punctul 71, Hotărârea Sky Österreich, C‑283/11, EU:C:2013:28, punctul 50, precum și Hotărârea Schaible, C‑101/12, EU:C:2013:661, punctul 29).

Cum s-a arătat și jurisprudența europeană, dreptul Uniunii trebuie să prevadă norme clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea unei asemena măsuri și să impună o serie de cerințe minime astfel încât persoanele ale căror date au fost păstrate să dispună de garanții suficiente care să permită protejarea în mod eficient a datelor lor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește articolul 8 din CEDO, Hotărârea Curții CEDO din 1 iulie 2008, Liberty și alții împotriva Regatului Unit, nr. 58243/00, § 62 și 63, Hotărârea Rotaru împotriva României, citată anterior, § 57-59, precum și Hotărârea S și Marper împotriva Regatului Unit, citată anterior, § 99).

În ceea ce privește problema dacă ingerința cauzată de Directiva 2006/24 este limitată la strictul necesar, acest regulament acoperă toți cetățenii europeni care își exercită dreptul de circulație, precum și membrii familiilor acestora, care dețin cărți de identitate și permise de ședere. Regulamentul conține, așadar, o ingerință în drepturile fundamentale ale majorității populației europene, fără a face vreo diferențiere, limitare sau excepție în funcție de obiectivul care ar impune prelucrarea ulterioară.

Regulamentul se aplică chiar și acelor persoane în privința cărora nu există niciun indiciu de natură să sugereze că comportamentul lor poate avea o legătură, chiar indirectă sau îndepărtată, cu terorismul sau fraudarea identității.

Pe de altă parte, deși urmărește să contribuie la combaterea terorismului sau fraudării identității, regulamentul nu impune existența unei relații între datele a căror păstrare este prevăzută și o amenințare pentru siguranța publică și în special aceasta nu se limitează la păstrarea fie a unor date aferente unei perioade temporale și/sau unei zone geografice determinate și/sau unui cerc de persoane determinate care ar putea fi implicate, într‑un mod sau altul, în săvârșirea unei unor asemenea fapte, fie a unor date referitoare la persoane care ar putea contribui, pentru alte motive, prin păstrarea datelor lor, la prevenirea, la detectarea sau la urmărirea penală a terorismului sau furtului de identitate.

În plus, în ceea ce privește utilizarea ulterioară a a datelor biometrice, regulamentul nu conține condiții materiale și procedurale aferente prin care utilizarea ulterioară a datelor în cauză să fie restricționate în mod strict la anumite scopuri.

În special, regulamentul nu prevede niciun criteriu obiectiv care să permită limitarea numărului de persoane ce dispun de autorizația de acces și de utilizare ulterioară a datelor păstrate la strictul necesar în lumina unui anumit obiectiv. Mai ales, nu s-a prevăzut nici o obligație precisă a statelor membre privind stabilirea unor astfel de limitări.

În ceea ce privește durata de păstrare a datelor, regulamentul nu prevede nicio limitare care să răspundă cerinței de a se rezuma la strictul necesar.

În aceeași ordine de idei, considerentul de la punctul (33) și alineatul 6 al articolului 3 din Regulament privind necesitatea ca statele membre să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat este astfel formulat încât nu există nicio limitare cu privire la caracterul acestor informații și exercitarea dreptului de acces.

În afara argumentului potrivit căruia regulamentul nu prevede norme clare și precise care reglementează întinderea ingerinței în drepturile fundamentale consacrate la articolul 8 din cartă prin instituirea excepției susmenționate, preluarea obligatorie a cel puțin imaginii faciale a solicitanților cărților de identitate și păstrarea acesteia pe suportul de stocare prevăzut la art. 3 al. 5 din regulament este excesivă raportat la obiectivul de asigurare a securității actelor de ientificare.

Prin adoptarea regulamentului, legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității în lumina articolelor 16 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene și 8 din cartă.

Nu în ultimul rând, obligația ștergerii datelor biometrice constând în imagine facială și/sau amprente digitale reglementată în dispoziții cu caracter primar  care se bucură de forța juridică a unui regulament european este în mod impropriu restructurată/reconfigurată prin intermediul unei excepții obiect al unei trimiteri la normele generale europene și naționale privind prelucrarea datelor personale,   ceea ce este de neconceput. Ar rezulta că limitele unei ingerințe etatice prevăzute de un regulament cu aplicare specifică sunt fixate printr-un regulament cu aplicabilitate generală.

Prin urmare, revine legiuitorului european obligația de a reglementa garanțiile asociate dreptului la viață intimă, familială și privată. Această obligație trebuie să se materializeze prin regulament, în sens de instrumentum. În centrul acestor garanții legale trebuie să se regăsească consimțământul solicitantului și prevederea unei alternative adecvate pentru persoanele care din motive de securitate personală și în exercitarea convingerilor personale și religioase se opun digitalizării elementelor identității fizice.

 În cele ce urmează arătăm modul în care este afectată libertatea noastră de gândire prin digitalizarea elementelor de identitate fizică și aigurarea mobilității persoanei în planul societății informaționale prin crearea unui suport de stocare portabil a cărui prezentare este obligatorie.

Actul de identitate electronic presupune cu necesitate atribuirea către solicitant a unuia sau a mai multor secvențe de date digitalizate prin care acesta este identificat în mod unic, atât printr-un număr, cât și prin imagine facială sau/și amprente.

Astfel, se instituie un principiu cu caracter de axiomă potrivit căruia persoana nu poate fi identificată în mod cert  în societate și în relațiile cu autoritățile publice decât în condițiile în care o versiune electronică a sa creată în prealabil acționează în mod concomitent în planul societății informaționale. Societatea reală și societatea informațională sunt și trebuie să rămână complementare, fără ca societății informaționale să i se acorde prevalență prin intervenția instituțiilor europene și statelor membre. Conceptul potrivit căruia mediul virtual este mai sigur decât realitatea obiectivă iar versiunile electronice ale persoanelor sunt mai de încredere decât persoanele însele este de neacceptat. Totodată, principiul potrivit cărui erorile umane sunt posibile, însă erorile tehnologice sunt excluse este foarte periculos și erodează fundamental încrederea în valoarea activităților umane indiferent de modul acestora de manifestare.

Alte drepturi care sunt afectate când persoana este obligată să aleagă între a își da sau nu acordul la prelucrarea datelor sale personale electronice sunt prezentate în secțiunea 5.3 a Raportului Comisiei pentru drepturile Omului din Australia adresat Comisiei mixte parlamentare pentru informații și securitate din 28.03.2018 privind riscurile biometriei, acestea fiind: libertatea de circulație, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la un proces echitabil. De exemplu, o persoană poate fi nevoită să renunțe la libertatea de circulație, la păstrarea unui loc de muncă sau la urmarea unui tratament medical în străinătate dacă nu dorește să fie identificată printr-o secvență de date electronice.

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte Profesor Nicolae Livadă

 
Organizaţii  care susțin prezentul memoriu :

  1. Asociația PRO CONSUMATORI
  2. Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
  3. Asociația Medicală Concordia
  4. Asociația Creștin Ortodoxă Mama Olga
  5. Fundația Pentru Oameni
  6. Asociația Cele Cinci Puncte Cardinale
  7. Asociația Europa Veche
  8. Asociația Bucovina Profundă
  9. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava
  10. Asociația „Prietenii Sf. Efrem cel Nou”
  11. Fundația Justin Parvu
  12. Mănăstirea Paltin Petru-Vodă
  13. Asociația Simplu
  14. Asociația Străjerii Ortodoxiei
  15. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Constanța
  16. Liga Părinților pentru Educație
  17. Asociația Civic Media
  18. Asociația Sfinții Mărturisitori din închisori – Bucovina
  19. Fundația „Sf. Ierarh Petru Movilă”
  20. Fundația Salvaterapia – Suceava

(Daca doriți să vă alăturați ONG-urilor semnatare prezentului memoriu va rugăm să ne trimiteți acordul dvs. însoțit de numele organizației pe adresa asociatialibertatearomanilor@gmail.com)


Citiți și articolul:
Un hacker a reușit să falsifice amprenta ministrului apărării din Germania folosind fotografia mâinii ei

IDENTITATEA DE GEN – Petiție către Avocatul Poporului

Descarcă formulare de aici:

 

În anul 2016, prin Legea nr. 30/2016, Parlamentul României a ratificat Convenția internațională de la Istanbul din 2011. (https://rm.coe.int/168046253e)

Scopul declarat și titlul convenției, inițiata de Consiliul Europei, este prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice impotriva femeilor.

Consiliul Europei a introdus în convenție și aspecte controversate care pot să treacă mai mult sau mai puțin neobservate printre rânduri.

Aceste aspecte controversate se referă la promovarea ideologiei de gen, care susține că o persoana are dreptul să aleagă la un anumit moment al vieții sale dacă este bărbat sau femeie, indiferent de sexul atribuit la naștere , după cum dorește și că această persoană care ar putea fi diagnosticată ca având  tulburarea psihiatrică numită disforie de gen se încadrează de fapt în variante ale  normalului. Conform acestei ideologii a identității de gen, factorii biologici nu sunt considerați ca fiind unicii factori necesari și suficienți pentru a determina sexul sau genul unei persoane, noțiunea de sex fiind corelată doar cu factorii biologici, pe când noțiunea de gen este corelată cu factorii biologici în interacțiune cu factorii sociali și psihologici reprezentând suma interacțiunii lor și ceea ce alege să simtă și să creadă despre ea o anumită persoana la un anumit moment al vietii sale. Mai mult, se încearcă implementarea acestei ideologii copiilor care ar trebuie educați în sistemul de stat sau privat de învățământ de la cea mai fragedă vârstă că a fi băiat sau fată, a te comporta ca un băiat sau ca o fată sau a te îmbrăca ca un băiat sau ca o fată depinde de alegerea lor, nimeni, nici măcar familia, neavând dreptul de a le prezenta un alt model de comportament considerat normal până în prezent. Totodată, modelele de comportament atribuite în mod tradițional  fetelor și băieților sunt considerate depășite și trebuie eradicate conform acestei ideologii.

Acestea sunt prevăzute în mod explicit în convenție la art. 12 si 14:

Articolul 12 – Obligații generale

1. Părțile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.

Articolul 14 – Educație

1. Părțile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme, cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen nestereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelurile de educație.

2. Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în instituțiile educaționale informale, precum și în instituțiile sportive, culturale și recreative și în mass-media.

Consiliul Europei s-a îngrijit în mod special să prevadă că această convenție trebuie ratificată în întregul său, astfel încât niciun stat să nu aibă posibilitatea să adopte doar prevederile conforme cu scopul declarat, și anume protecția femeii și combaterea ideii de inferioritate a acesteia, și să respingă prevederile care promovează confuzia dintre sexe ca țintă dezirabilă.

Totodată, s-a îngrjit să prevadă, în final (vezi Anexă – Privilegii şi imunităţi), pentru personalul însărcinat cu reeducarea și schimbarea modelelor de comportament, privilegii și imunități legate de călătoriile în țările în care se monitorizează implementarea convenției (vize, control vamal etc.)

Ideologia de gen este promovată la nivelul Consiliului Europei ca ideologie progresistă în mod oficial, încercându-se legitimarea acesteia pe principiul egalității dintre bărbat și femeie (salariu egal la muncă egală, eliminarea hărțuirii sexuale, eliminarea căsătoriilor forțate din statele care nu sunt state membre ale uniunii etc.). În același timp, se recomandă în mod oficial tratarea persoanelor transgender, a celor care suferă de disforia de gen (bărbatul crede că este o femeie închisă în corpul unui bărbat și vice versa) ca persoane normale, care sunt discriminate întrucat legislația actuală și manualele de psihiatrie le impun condiții împovărătoare pentru a beneficia de operații de schimbare de sex. Mai mult, considerarea lor ca persoane bolnave, așa cum și sunt din punct de vedere medical, le creează bariere în ceea ce privește adopția copiilor.

Sunt multe state membre ale Uniunii Europene și state ca S.U.A., Canada care nu au semnat sau ratificat această convenție.

În România convenția a fost ratificată și s-au adoptat deja acte normative ulterioare în vederea implementării acesteia.

Pentru a nu lăsa această stare de lucruri să avanseze dincolo de posibilitatea de a mai reacționa legal, la nivel de grup sau individual, asociația noastră s-a gândit să obțină eliminarea acestei convenții din sistemul nostru de drept prin invalidarea acesteia de către Curtea Constituțională.

Invalidarea convenției poate fi obținută prin promovarea unei excepții de neconstituționalitate în care să fie invocat faptul că noțiunea de “gen” care nu corespunde sexului biologic este incompatibilă cu toate prevederile din Constituție și din sistemul nostru intern în care sunt menționati termenii “bărbat” și “femeie” cu sensul de persoană de sex masculin și de sex feminin determinate  biologic.

Motivarea excepției de neconstituționalitate se bazează pe o decizie a Curții Constituționale a Bulgariei care a permis statului bulgar să respingă de la ratificare convenția.

Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată de instituția Avocatul Poporului, în mod direct, dacă va fi convinsă să o facă, sau de asociație/ persoanele fizice în cadrul unui proces.

Primul pas este sesizarea Avocatului Poporului de către asociație. Toți cei care doresc să sporească șansele demersului (în mod individual, persoane fizice sau ONG-uri) sunt rugați să procedeze identic, să printeze formularul de sesizare, să completeze datele personale, să îl semneze și să îl expedieze prin poștă sau fax la adresa: 

AVOCATUL POPORULUI
Bucureşti, strada George Vraca nr. 8, sector 1
fax: 021/312.49.21; E-mail:avp@avp.ro

Dacă doriți să trimiteti formularul prin poșta electronică, este obligatoriu ca acesta să fie semnat de mână și formularul să fie scanat.

Cine dorește poate trimite petițiile completate pe adresa noastră:

Asociația pentru Libertatea Romanilor
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283,

în scopul centralizării și expedierii lor către Avocatul Poporului.


În continuare urmează petiția trimisă de ApLR către Avocatul Poporului:


Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283

Către :     AVOCATUL POPORULUI
Bucureşti, strada George Vraca nr. 8, sector 1
fax: 021/312.49.21 E-mail:avp@avp.ro

 Subiect: Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011

Subscrisa Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, cu sediul in Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, în temeiul dreptului de petiționare,

 Solicităm să constatați că există motive întemeiate pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a:

Legii nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, raportat la art. 3 lit. c, art. 12 și art. 14 din Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

Obiectul sesizării sunt următoarele dispoziții din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011:

Art. 3 – Definiţii

În scopul prezentei convenții:

c) “gen” va însemna rolurile construite social, comportamentele, activitățile și însușirile pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați;

Articolul 12 – Obligații generale

1. Părțile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.

Articolul 14 – Educație

1. Părțile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme, cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen nestereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelurile de educație.

2. Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în instituțiile educaționale informale, precum și în instituțiile sportive, culturale și recreative și în mass-media.

Prevederile constituționale încălcate sunt:

Art. 1 – Statul român

 (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

 (2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi

 (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătăţii

 (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 41 – Munca şi protecţia socială a muncii

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

In sprijinul soluționării favorabile a sesizării noastre, invocăm următoarele motive :

Articolele 3 lit.c, 12 și 14 din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice sunt incompatibile cu ordinea de drept publică din România, cu setul de valori protejate prin Constituție și în jurisprudența Curții Constituționale a României.

Aceste prevederi introduc pentru prima oară în sistemul de drept român următoarele expresii: „gen”,  „identitate de gen”, ”violența de gen împotriva femeilor”, ”roluri construite social”, ”roluri stereotipe pentru femei și bărbați”, ” roluri de gen nestereotipe”, ”instituții educaționale informale”.

Aceste prevederi introduc concepte și expresii vagi, echivoce, lipsite de claritate și precizie, susceptibile de mai multe interpretări și care adaugă sensuri noi, diferite de conținutul stabilit și recunoscut în prezent în ordinea de drept publică din România și Constituție.

Noțiunea de „gen”, pe baza căreia se definesc și expresiile „identitate de gen”, „violența de gen”, conform convenției, „va insemna rolurile construite social, comportamentele, activitățile și insușirile pe care o societate dată le considera adecvate pentru femei si bărbați”.

Noțiunea de „gen” este un concept nou, diferit de noțiunea de „sex”. Noțiunea de „gen”, are o dimensiune socială, genul fiind determinat de persoana insăși pe baza trăirilor și percepțiilor sale interne. Noțiunea de „sex” are o dimensiune biologică, este determinat la naștere și corespunde sexului civil.

În spiritul Convenției, genul și sexul au semnificații independente, genul persoanei nefiind în legătură nemijlocită cu sexul persoanei. Altfel spus, o persoană se poate identifica cu alt sex decât cel determinat la naștere sau nu se identifică cu ceea ce societatea identifică ca fiind bărbat și femeie.

„Identitatea de gen”  este definită în acești termeni în articolul 4, paragraful 53 din Raportul Explicativ al Consiliului Europei al Convenției (https://rm.coe.int/09000016808d24c6) în care sunt exemplificate categorii de persoane ca transexualii, travestiții si alții care au nevoie de protecție sporită împotriva riscului discriminării. Pentru aceste persoane sunt necesare instrumente legislative proprii care să le clarifice, pe cale separată, problemele specifice.

În ordinea de drept din România, genul apare ca o deviere de la principiul unanim acceptat potrivit căruia specia umană se caracterizează prin doua sexe opuse, masculin și feminin, cu roluri biologice și sociale distincte.

Așa fiind, Constituția a stabilit în articolele 4 al. 2 și 16 că cetațenii se bucură de egalitate în fața legii, fără deosebire de sex, prin „sex” înțelegându-se, în mod neechivoc, sexul masculin și feminin, biologice, determinate la naștere.

În art.41 al. 2 din Constituția României se recunoaște un regim special de muncă pentru femeie, avându-se în vedere, în mod neechivoc caracteristicile biologice ale acesteia, în legătură mai ales cu maternitatea ca stare fiziologică.

Noțiunile de „gen”  și „sex” au sensuri paralele care se exclud reciproc, iar noțiunea de „sex” este singura care este recunoscută în ordinea publică de drept din România. In Convenție acestea sunt noțiuni autonome și cu existență legală proprie.

Introducerea conceptului nou de „gen”, cu sens diferit de cel de „sex” dar cu aptitudinea legală de a îl exclude pe acesta din urmă în anumite contexte legate de ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale va avea consecințe legale imprevizibile.

Rolurile construite social, comportamentele, activitățile și însușirile pe care o societate dată le consideră adecvate pentru bărbați și femei la un anumit moment dat sunt imprevizibile în aceeași măsură. Însă în ordinea publică de drept din România sexul ca atribut al ființei umane este exclus dintre caracteristicile care se dobândesc sau se schimbă în procesul de dezvoltare socială a ființei umane.

Totodată, in Convenție, este acordată o protecție specială genului, și nu sexului, astfel încât îndeplinirea obligațiilor adoptate în aceasta este împiedicată de o neîndoilenică lipsă de claritate cu privire la beneficiarii declarați ai acesteia, femeile, astfel cum se menționeaza în titlul acestui tratat internațional.

Astfel, prin introducerea noțiunii de “gen” se înțeleg drepturi suplimentare și protecție sporită pentru o categorie de persoane care nu se identifică prin criterii obiective, ci prin susțineri proprii legate de experiențe interioare, chestiuni care exced cadrul convenției și care necesită o reglementare, în mod indubitabil, separată.

În opinia noastră, punerea în aplicare a Convenției nu ar întâmpina niciun fel de dificultăți de interpretare dacă aceasta s-ar fi referit la categoria vulnerabilă a femeilor care sunt identificate astfel prin sexul civil și biologic și nu la o categorie nedefinită de persoane care se identifică pe ele însele ca femei sau se comportă în societate ca femei deși nu sunt din punct de vedere biologic.

Această opinie a fost exprimată în jurisprudența mai multor state membre ale Uniunii Europene (ex. Bulgaria) și o împărtășim întrutotul.

Având în vedere cele de mai sus, este evident că art. 3 lit. c, art. 12 și 14 din Convenție încalcă principiile securității juridice și previzibilității legii, precum și a stabilității raporturilor juridice derivând din art. 1 al. 5 din Constituție.

În aceeași ordine de idei, neexistând claritate cu privire la categoria “femeilor” a căror protecție este scopul Convenției, acest instrument internațional sfârșeste prin a fi mai puțin favorabil femeilor decât prevederile deja existente în ordinea de drept public din România, în care sunt recunoscute principiul egalității civile și de șanse dintre bărbați și femei, precum și un regim special de protecție a femeii din punctul de vedere al regimului de muncă și al îngrijirii sănătății în directă legatură cu caracteristicele fizice ale acesteia.

În afară de aceste drepturi fundamentale recunoscute în Constituția României, în ordinea de drept publică română se regăsesc dispoziții legale în codul penal și în legi speciale pe deplin eficiente în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Spre exemplu, Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este un instrument util în prevenirea și combaterea violenței domestice, în care victima este ocrotită fără deosebire de sex.

Prin introducerea noțiunii de “gen”, care desființează distincția instituită în legea fundamentală dintre bărbat și femeie, principiile egalității dintre bărbați și femei și de șanse între bărbați și femei, al căror conținut este de o precizie incontestabilă, sunt eradicate astfel încat ceea ce era până la adoptarea acesteia clar și indispensabil a devenit greu de interpretat și golit de semnificație.

Din acest punct de vedere, Convenția se înscrie în excepția prevăzută de art. 20 al. 2 din Constituția României potrivit căreia, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, nu au prioritate reglementările internaţionale în cazul în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

În cele din urmă, mai arătăm că art. 12 și 14 din Convenție obligă statele membre să ia măsuri legislative prin care societatea actuală să schimbe modelele de comportament și tradițiile existente în prezent, atât în legătură cu promovarea ideii de inferioritate a femeii, cât și cele care nu promovează ideea de inferioritate a femeii.

Textul legal este după cum urmează: “în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.”

În ceea ce privește combaterea ideii de inferioritate a femeii, nu pot exista două interpretari diferite și aici nu pot exista niciun fel de obiecții.

Prin adaugarea conceptului de “roluri stereotipe pentru femei și bărbați”, concept care nu mai are legătură cu ideea de inferioritate a femeii, enunțată în teza precedentă, se instituie obligația de a combate tradiții și practici care nu sunt deloc legate de violență, discriminare sau alte acțiuni ilicite și care nu sunt detaliate în niciun mod. Este sigur, însă, că este vorba de alte tradiții și practici decât cele care promovează ideea de inferioritate a femeii, pentru că acest aspect a fost deja acoperit în mod expres.

În final, solicitam să verificați justețea argumentelor care au fost exprimate mai sus și care au determinat state ca Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie, Canada, SUA, Rusia și Japonia să nu ratifice și să nu semneze Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 și să procedați la sesizarea Curții Constituționale a României în vederea declarării neconstituționalității textelor de lege incompatibile cu ordinea publică de drept din România.

 Cu deosebită considerație,
Asociaţia Pentru Libertatea Românilor
prin Președinte Profesor
Nicolae Livadă


Alte articole:

ADEVĂRUL DESPRE REFERENDUM

Legea de revizuire a constitutiei

Legea de revizuire a constitutiei, publicata in Monitorul Oficial Nr.798 din 18sept.2018 (click pe imagine)

Pe data de 6-7 octombrie 2018 va avea loc referendumul pentru familie, care își propune să înlăture orice ambiguitate a termenului “soți”, din articolul 48, alineatul 1, din Constituția României, astfel:

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Cu alte cuvinte, se propune înlocuirea sintagmei „între soți” cu formularea „între un bărbat și o femeie”.

Continue reading ADEVĂRUL DESPRE REFERENDUM

Plata obligatorie a salariilor bugetarilor prin card este neconstitutionala. Solicitati plata in numerar la casieriile institutiilor!

Descarcari:
- Model cerere plata salariu cash

Obligarea personalului din institutiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului conditioneaza folosinta acestor „bunuri” de existenta bancomatelor si automat de vointa unor persoane juridice private (banci), care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane. in aceste conditii, se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanelor din institutiile publice, fara a se tine cont de consimtamantul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, fiind tinuti de limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca. Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nicidecum pentru un interes privat.

Plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor, incalca doua dintre prerogativele dreptului de proprietate, anume posesia si, respectiv, folosinta.

Pentru salariile platite prin carduri, institutiile de creditare prin intermediul carora se efectueaza aceste plati nu platesc dobanzi, ceea ce duce la o imbogatire fara just temei a acestora. Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”.

Chiar daca drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale” (cauza Beyler impotriva Italiei, 2000). Extras din Decizia CCR nr. 859/2009: Plata obligatorie a salariilor bugetarilor prin card este neconstitutionala – text integral

https://www.avocatnet.ro/articol_16247/Decizia-CCR-nr-859-2009-Plata-obligatorie-a-salariilor-bugetarilor-prin-card-este-neconstitutionala-text-integral.html

Ca urmare, oricine doreste plata drepturilor salariale cash (in numerar) si este angajat intr-o institutie publica poate utiliza formularul de cerere de mai jos( sau o poate descarca din documentul atasat) pe care vi-l punem la dispozitie.

Pe acelasi criteriu puteti solicita plata indemnizatiei de hrana in numerar.

DEMERSURI SI SOLICITARI DIN PARTEA A.P.L.R. CU PRIVIRE LA LEGEA VACCINARII

Versiune PDF:
- Initiativa APLR impotriva vaccinarii obligatorii – 1
- Initiativa APLR impotriva vaccinarii obligatorii – 2

CĂTRE,
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
 
Subiect: LEGE privind organizarea și finanțarea activității de vaccinare a populației în România
 
Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, analizând proiectul de lege supus dezbaterii publice, constatăm că acesta nu satisface cerinţele impuse de normele de drept european aşa cum acestea au fost conturate în jurisprudenţa obligatorie şi avem în vedere că tratamentele medicale nu pot fi în niciun caz impuse, iar libertatea de opţiune a pacientului încălcată.
Spiritul şi forma în care proiectul de lege a fost propus sunt profund eronate şi urmăresc îngrădirea unei serii întregi de drepturi fundamentale dintre care unele au chiar o slabă legătură cu actul medical în sine, cum ar fi îngrădirea libertăţii de exprimare şi încălcarea principiului imparţialităţii în cercetarea ştiinţifică.
 
Faţă de tendinţa de trunchiere a adevărului ştiinţific, considerăm deosebit de important ca legiuitorul să favorizeze dezbaterile în mediul ştiinţific şi tratarea echidistantă a întregii problematici legate de efectele principale şi secundare ale vaccinurillor.
De aceea, propunerile noastre sunt:
  • Amânarea adoptării proiectului de lege în forma propusă;
  • Înfiinţarea unei comisii care să realizeze studii independente asupra riscurilor şi beneficiilor vaccinării, compusă din cercetători de reputaţie internaţională, studii  care să acopere toate aspectele controversate şi care să analizeze întregul spectru de opinii şi constatări ştiinţifice medicale dat publicităţii şi/sau ;
  • Realizarea de studii suplimentare în situaţii epidemiologice excepţionale pentru obţinerea unor concluzii concrete privind grupele de risc;
  • Furnizorii de servicii medicale care vaccinează să îşi asume personal răspunderea pentru toate consecinţele actului medical pe care îl realizează, aşa cum se procedează pentru oricare alt act medical;
  • Părintele sau ocrotitorul legal al minorului să aibă posibilitatea să îşi motiveze opţiunea de a nu vaccina minorul  prin argumente ştiinţifice cu indicarea sursei acestora.
 
Cu aleasă stimă,
Profesor Nicolae Livadă

Preşedinte Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,

Anunt Important !

Descarcati aici: Model solicitare Dezbatere Publica

Asociatia pentru Libertatea Romanilor a solicitat dezbatere publica!
Toate ONG urile care doresc acelasi lucru, pot sa descarce modelul de solicitare, sa il completeze si sa expedieze solicitarea la adresa dgj_transparenta@mai.gov.ro