Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Poporul acesta nu a murit! Poporul acesta încă mai trăiește!

Petiţie către Avocatul Poporului 25.03.2013

Petiţie transmisă pe 25.03.2013 către Avocatul Poporului, privind excepția de neconstituționalitate a art. 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

­Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283

http://asociatialibertatearomanilor.ro

Tel. 0744.590.721
E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

Către :     AVOCATUL POPORULUI
Bucureşti, strada Eugeniu Carada nr. 3, sector 3;
fax: 021/312.49.21; E-mail:
avp@avp.ro

 

Subiect: Excepția de neconstituționalitate a art. 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

Domnule Ministru,

În calitatea lor de organizaţii care au ca misiune promovarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, organizaţiile semnatare vă solicită să constatați că există motive întemeiate pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a 331-338 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății privind cardul național de sănătate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 331 – 338 din Titlul X din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, și, mai ales:

„Art. 331
(1) Informaţiile minime care pot fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

a) numele, prenumele, precum şi codul numeric personal ale asiguratului;
b) codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate;
c) numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

(2) Pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate vor fi înregistrate informaţiile minime prevăzute la alin. (1), precum şi următoarele informaţii:

a) diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice;
b) grupa sanguină şi Rh;
c) acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces;
d) medic de familie: nume, prenume, date de contact.

(3) Diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi înregistrate pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.

(4) Pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate datele medicale se înregistrează separat de datele administrate, iar accesul la acestea se face numai de persoane autorizate în acest scop.

(5) Informaţia prevăzută la alin. (2) lit. c ) se va înregistra pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, sub condiţia respectării dispoziţiilor prevăzute la art. 147 pct. 5.

(6) Accesul personalului medical la informaţiile înregistrate pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate va fi stabilit prin Norme metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul naţional de asigurări sociale de sănătate prevăzut în titlul IX Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate al Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Art. 333
(1) Componenta informatică a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate este parte integrantă a sistemului informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate.

(2) Cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se eliberează şi se administrează prin utilizarea serviciilor de operare şi management al unei unităţi specializate în acest scop şi numai prin intermediul sistemului informatic unic integrat al asigurărilor sociale de sănătate. CNAS eliberează şi administrează cardul naţional de asigurări sociale de sănătate şi are calitatea de operator de date cu caracter personal pentru datele menţionate.

(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în cardul naţional de asigurări sociale de sănătate se face în condiţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, iar prin normele metodologice menţionate la art. 331 alin. (6) va fi stabilită modalitatea de exercitare a dreptului de acces la datele cu caracter personal legate de starea de sănătate de către persoana asigurată.
Art. 335
(1) Furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate, precum şi titularii cardului naţional de asigurări sociale de sănătate au obligaţia de a solicita şi, respectiv, de a prezenta acest document, la data acordării asistenţei medicale, în condiţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare a acestui contract.

(2) Alte obligaţii ale furnizorilor de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale privind implementarea sistemului cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor din cuprinsul prezentului capitol.”

 

 În sprijinul admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, arătăm că dreptul la viața intimă, familială și privată, reglementat de art.26 din Constituţie, include în sfera sa şi protecţia asupra datelor privind starea de sănătate a persoanelor care au calitatea de asigurați și se află sau s-au aflat în tratament.

Scopul reglementării sistemului informatic unic integrat SIUI și al introducerii cardurilor de sănătate, acela de a preveni fraudele care păgubesc Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate, prin impunerea unor limite asupra dreptului de confidențialitate a pacientului, parte integrantă a dreptului la viața intimă și privată trebuie să fie unul legitim, constând în protejarea siguranței naționale, ordinii publice, prevenirea faptelor penale ș.a.; să fie necesare într-o societate democratică, să fie proporționale cu situația care le-a determinat, să fie aplicate într-un mod nediscriminatoriu și să nu aducă atingere existenței dreptului sau libertății.

De asemenea, potrivit jurisprudenței în materie a Curții Europene a drepturilor omului, actul normativ care reglementează măsuri de natură să aducă ingerințe în exercitarea dreptului la viață intimă și privată trebuie să conțină garanții adecvate și suficiente pentru a proteja persoana de un eventual arbitrar al autorităților statale.

Articolele criticate prezintă deficiențe de natură să aducă atingere dreptului la viața intimă și privată sub aspectul confidențialității privind starea de sănătate a titularului cardului național de sănătate într-o manieră ce nu corespunde cerinţelor stabilite de art.53 din Constituţia României.

Astfel, Legea nr.95/2006 – Titlul IX instituie furnizorilor de servicii medicale din asistența primară și medicilor de familie obligaţia de a stoca în mod continuu pe o perioadă de minim 5 ani pe cardurile electronice de sănătate date privind diagnostice cu risc vital și boli cronice care nu sunt definite și nici măcar exemplificate de lege, precum și date care vor face parte din Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) al CNAS, fără a se preciza specificațiile de interfațare a SIUI și PE(prescripției electronice) și modul în care aceste date vor fi prelucrate în viitor, modificate sau actualizate .Totodată, în fapt, producătorilor de aplicații software li s-a facilitat accesul la toate informaţiile tehnice necesare personalizării, actualizării aplicaţiilor existente sau dezvoltării de aplicaţii noi în vederea raportării electronice prin SIUI+PE.

În prima categorie de argumente, susținem că limitarea exercițiului dreptului la viața intimă trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă și lipsită de echivoc, astfel încât să fie evitată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau a abuzului autorităților în acest domeniu.

Destinatarii normei juridice reprezintă, în acest caz, totalitatea persoanelor fizice în calitatea lor de asigurați de sănătate, o sferă largă, cuprinzătoare de subiecte de drept, membri ai societății civile.

În art. 331 din Legea nr.95/2006 se observă o manieră ambiguă de redactare, neconformă cu normele de tehnică legislativă și avem în vedere sintagmele: “datele minime”, despre care se precizează că vor fi înregistrate pe cip-ul cardului național de sănătate , “ date administrate”, care au un regim separat față de “ datele medicale”, fără a se arăta, însă, care este diferența dintre acestea, iar cu privire la entitățile care au acces la aceste date se vorbește despre “persoane autorizate în acest scop”.

Legea nu definește cine este organismul care autorizează aceste persoane și nici criteriile pe care aceste persoane trebuie să le îndeplinească pentru a primi această autorizare.

Mai mult, art. 331 al. 3 și 6 din lege și art. 8 din H.G. nr. 900/2012 lasă larg deschisă posibilitatea atât a înscrierii unui număr neprevăzut de boli și diagnostice, încă nereglementat, cât și a unui număr foarte larg de persoane cu drept de acces la aceste date.

Legea și normele metodologice nu precizează modul în care se face stocarea şi conservarea acestor date, lăsând la latitudinea producătorilor de aplicații informatice în domeniul medical și al Caselor de Asigurări de Sănătate modalitatea de gestionare, ceea ce creează o stare de pericol pentru respectarea dreptului la confidențialitate a pacientului, precum și a dreptului la viață intimă și privată.

Cu titlu de exemplu, arătăm că, deși art. 8 al. 1 lit. d din H.G. nr. 900/2012 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la cardul național de asigurări de sănătate se prevede că furnizorii de medicamente, dispozitive medicale și servicii medicale aflați în relații contractual cu Casele de Asigurări de Sănătate vor realiza numai identificarea titularului cardului de sănătate, în realitate aceștia în mod necesar vor vizualiza date medicale în procesul de utilizare a aplicațiilor sistemului informatic unic integrat SIUI atunci când raportează serviciul medical, eliberează prescripția medicală și dispozitivele medicale.

Nesiguranța pe care o inspiră posibilitatea identificării şi prelucrării datelor medicale ale pacientului de către persoane care nu sunt expres prevăzute de lege la data adoptării acesteia este de natură să limiteze şi dreptul acestuia la viaţa intimă, familială şi privată.

Se deduce că destinatarii legii nu pot cunoaște dacă datele care privesc starea lor de sănătate vor fi gestionate exclusiv de cadre medicale sau de orice persoană fizică și juridică care desfășoară activități de comerț cu dispozitive medicale și care se află în relații contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate.

În al doilea rând, stocarea acestor date în sistemul informatic unic si integrat SIUI și în cip-ul cardurilor de sănătate are caracter continuu. În materia drepturilor personale, cum este dreptul la viață intimă și privată, precum și în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, regula unanim recunoscută este aceea a garantării și respectării acestora, respectiv a confidențialității, statul având, în acest sens, obligații majoritar negative, de abținere, prin care să fie evitată, pe cât posibil, ingerința sa în exercițiul dreptului( decizia CCR nr. 1258/2009). În acest sens au fost adoptate Legea nr. 677/2001 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Având în vedere dispozițiile Legii nr. 506/2004 coroborate cu principiile raportării serviciilor medicale on line în timp real, prezentarea cardului electronic de sănătate la un furnizor de servicii sau echipamente medicale și medicamente are și semnificația stocării unor „date de localizare” definite de lege ca orice date prelucrate într-o reţea de comunicaţii electronice, care indică poziţia geografică a echipamentului terminal al utilizatorului unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului. În sistemul informatic unic integrat SIUI se vor stoca date din care va rezulta că o persoană fizică având calitatea de asigurat este consultat sau se află internat într-un anumit spital a cărei poziție geografică va fi cunoscută de toți cei care au acces în sistem în acel moment.

Obligația legală care impune stocarea în mod continuu a datelor privind starea de sănătate transformă excepția de la principiul protejării efective a dreptului la viața intimă în regulă absolută. Dreptul apare ca fiind reglementat într-o manieră negativă, latura sa pozitivă pierzând caracterul predominant.

Legile nr. 677/2007 privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice respectă caracterul de excepție al ingerințelor reclamate, prelucrarea datelor cu caracter medical fiind în principiu interzisă altor persoane decât medicul curant.

Așadar, reglementarea unei obligații pozitive care privește limitarea în mod necontenit a exercițiului dreptului la viață intimă și confidențialitatea datelor medicale face să dispară însăși esența dreptului, prin îndepărtarea garanțiilor privind exercitarea acesteia.

În a doua categorie de argumente, din punctul de vedere al respectării principiului proporționalității, acesta este încălcat prin aceea că toate persoanele care au calitatea de asigurat sunt considerate ca având intenții de fraudare a sistemului, independent de o conduită anterioară sau actuală, precum și intenția de a își produce și utiliza documente justificative false ale calității de asigurat.

Operațiunea de a înregistra date medicale este o obligație cu caracter continuu, general aplicabilă, care privește pe toți destinatarii legii indiferent dacă au săvârșit sau nu fapte de natură a prejudicia Fondul Unic de Asigurări de Sănătate, ceea ce este de natură să răstoarne prezumția de nevinovăție consacrată legal.

De asemenea, deși principiul care guvernează prelucrarea datelor medicale este obținerea consimțământului persoanei vizate, în actele normative criticate, această condiție este eliminată, asiguratul văzându-se expus unor proceduri care se derulează fără voința sau știrea sa.

Nu este reglementată nici o procedură administrativă prealabilă sau judecătorească la îndemâna asiguratului prin care să poată fi cenzurată activitatea de înregistrare și editare a acestor date pe cip-ul cardului de sănătate și nici limitele precise înlăuntrul cărora această activitate este legitimă și care să definească ceea ce ar putea fi calificat ca ilicit sau abuziv.

Aceste informații care privesc persoana și viața sa privată sunt reținute în sistemul informatic unic integrat SIUI cu scopul de a fi puse la dispoziția oricăror cadre medicale care profesează în relații contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate, precum și angajaților Caselor de Asigurări de Sănătate și comercianților de medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu Casele de Asigurări de Sănătate. Aceste informații presupun identificarea asiguratului, a serviciului medical de care a beneficiat, durata internărilor în spital, a diagnosticelor și tratamentelor pe care le-a urmat, date care sunt confruntate cu cele din sistemul informatic unic integrat în timpul utilizării aplicațiilor informatice.

Această reglementare insuficient schițată, atât din punct de vedere al tehnicii legislative cât și al prescripțiilor tehnice ale SIUI, generează bănuieli legitime în conștiința asiguraților cu privire la respectarea intimității lor și săvârșirea unor abuzuri, garanțiile legale privind utilizarea în concret a datelor nefiind apte să îndepărteze temerea că drepturile personale de natură intimă pot fi violate.

Legea criticată contravine și art. 53 din Constituție, potrivit căruia restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale se stabilește prin lege organică. Dispozițiile art. 331 al.6 și art. 333 al 3. din Legea nr. 95/2006 stabilesc că modalitățile de acces ale pacienților, cadrelor medicale, furnizorilor și angajaților Caselor de Asigurări de Sănătate la datele personale ale asiguraților vor fi reglementate prin normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 900/2012, iar art. 331 al. 3 delegă ministrului sănătății și președintelui CNAS sarcina de a adopta ordinul privind bolile cronice și diagnosticele cu risc vital care vor fi înregistrate în componenta electronică a cardului de sănătate. Normele metodologice și ordinul menționat în art. 331 al. 3 care detaliază, insuficient însă, gestionarea datelor personale, au o putere juridică inferioară legii organice și nu pot consacra restrângeri ale dreptului la viața intimă fără a aduce atingere art. 53 din Constituție.

Pentru toate aceste motive, solicităm să dați curs prezentei petiții și să întocmiți documentația necesară sesizării Curții Constituționale a României.

Cu deosebită considerație,
Asociaţia pentru Libertatea Românilor

prin Președinte
Profesor Nicolae Livadă

 

Prezenta  petiţie este susținută de următoarele asociații:

1. Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Bacău (iniţiatoarea petiţiei)
2. Asociaţia Naţionala a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – Filiala Vrancea „Ştefan cel Mare”
3. Asociaţia Pro-Vita – Filiala Bucureşti
4. Asociaţia Umanitate Pentru Toţi – Bacău
5. Asociaţia Culturală Valea Muntelui – Neamţ
6. Asociaţia Bucovina Profunda
7. Alianţa pentru Demnitate Naţională
8. Asociaţia Christiana
9. Alianţa Familiilor din România
10. Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
11. Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou
12. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
13. Asociaţia ProTinereţe Alba Iulia
14. Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti
15. Liga de Utilitate Publică
16. Liga Distributistă Română „Ion Mihalache”
17. Asociaţia HRISDORIA
18. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Constanţa
19. Asociaţia Rost
20. Asociaţia Predania
21. Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin – Ortodocşi Români
22. Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul”
23. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”
24. Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”- Alba
25. Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti”
26. Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”
27. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Suceava
28. Asociaţia Antimis – Timişoara
29. Liga Tineretului Creştin – Ortodox Român
30. Fundaţia Sfinţii Închisorilor
31. Asociaţia Dascălilor din România
32. Asociaţia Familia Ortodoxă
33. Asociaţia „Copil dorit”
34. Asociaţia „Triada”
35. Fundaţia „Sfânta Irina”
36. Asociaţia „Prietenii de Familie”
37. Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova – Iaşi
38. Asociaţia Prologos – Timişoara
39. Asociaţia Prologos – Oradea
40. Asociaţia Prologos – Cugir
41. Asociaţia Enable
42. Asociaţia Synaxis 2010
43. Asociaţia Basarabii
44. Asociaţia “Frăția Ortodoxă Adevăr şi Caritate”
45. Asociaţia Civic Media
46. Asociaţia Neagoe Basarab
47. Mișcarea pentru Rezistenţă Filiala Mehedinți

Spuneţi-vă părerea, respectând conţinutul articolului:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*