Viitorul trist cu gazele de sist!
Eurobarometru
- Doar 9% dintre cetatenii Europeni cred ca combustibilii minerali neconventionali ar trebui sa reprezinte o prioritate, 70% considera ca sursele regenerabile de energie iar 28% considera ca eficienta energetica ar trebui sa fie o prioritate.
- 74% dintre cetateni ar fi nelinistiti daca s-ar exploata gaze de sist in vecinatatea comunitatii lor. Chiar si in Polonia, 46% dintre cetateni ar fi nelinistiti, in ciuda mesajelor de asigurare venite dinstre autoritati, industrie, sindicate si media.
Informaţiile se găsesc aici.
Parerea oamenilor
În datele de 22 martie şi 26 aprilie 2012, aproximativ 15.000 de bârlădeni au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva deciziei prin care Guvernul anterior a concesionat perimetre de exploatare firmei americane Chevron. Au fost proteste si in restul tarii iar pe 9 decembrie a avut loc un referendum in Mangalia. Doar in Costinesti s-au prezentat peste 50% dintre locuitori – 1.286 de voturi exprimate, 24 au fost declarate nule, 1.192 sunt împotriva exploatării gazelor de şist, iar 70 sunt pentru exploatare. Aproape 95% din cetateni au raspuns NU exploatarii Gazelor de sist prin fracturare hidraulica.
Stadiul actual in lume
În anul 2010, SUA a încetat producţia de gaze natural de şist în cel mai mare camp numit Marcellus, care este situat pe teritoriul statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. Numai în Pennsylvania, autorităţile de control au raportat 250 de încălcări ale reglementărilor de stat. Într-unul dintre aceste cazuri, s-au raportat scurgeri de metan, un strat de apă subteran fiind contaminat pe o suprafaţa de 23 km pătraţi. Interdicţia temporară a tehnologiei a fost aplicată în 15 state şi 67 de oraşe din SUA. În data de 08.12.2011, Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) a dezvăluit rezultatele lor de cercetare, care arată că tehnologia de extracţie a gazului de şist este cauza poluării apelor subterane în zonele studiate.
În aprilie 2011, Africa de Sud a impus un moratoriu privind explorarea de gaze de şist, ca urmare a numeroaselor proteste de către cetăţeni.
În iulie 2011, după numeroase proteste civile, Franţa a devenit prima ţară care a interzis fracţionarea hidraulică prin lege. A încetat toate concesiile pentru companiile care folosesc această metodă.
În noiembrie 2011, Marea Britanie a suspendat toate explorările şi producţia de gaz de şist din cauza a mai mult de 50 de cutremure provocate de astfel de fântâni în ţinutul Lancashire.
În octombrie 2011, Bulgaria a impus un moratoriu permanent privind explorarea şi extracţia de gaze de şist, după numeroase proteste în mai multe oraşe ale ţării, iar în ianuarie 2012 a devenit a doua ţară dupa Franţa care a interzis complet exploatarea gazelor de şist. Recent Danemarca si Olanda au adoptat la randul lor moratorii.
În zonele dens populate din Canada şi Australia este, de asemenea, impus un moratoriu privind producţia de gaz de şist.
În Germania, după contaminarea ireversibilă a solului şi a apei într-un perimetru de mare anvergură în jurul forajelor, un comitet a fost numit pentru a face o analiză de mediu. S-a detectat benzen în apă (de 6 ori peste medie) şi în analizele de sânge ale persoanelor care locuiesc în apropierea locurilor în care există exploatări ale gazelor de şist. In landul Renania de Nord Wetfalia, activitatile au fost suspendate.
Legea 86/2000 – Conventia de la Aarhus
Se ratifica Conventia privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, semnata la Aarhus la 25 iunie 1998. Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 6 martie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
Pentru a contribui la protejarea drepturilor oricarei persoane din generatiile actuale si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu, conform prevederilor prezentei conventii.
Art. 20(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului, impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locake, dupa caz, asigura informara, participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie.
Tehnologia folosită
Fracturarea hidraulică este singura metodă de extragere a gzelor de şist în acest moment. Se sapă mai întâi un foraj vertical, care apoi se continuă orizontal, la adâncimi de 3-4 km. Rocile sunt fisurate artificial, fapt ce poate cauza cutremure. Sute de maşini de tonaj mare sunt folosite pentru foraj. Sub o presiune imensă (1000 atmosfere), aproximativ 60 de milioane de litri de apă sunt injectaţi la fiecare lovitură în sol, apă amestecată cu substanţe chimice foarte toxice şi cancerigene. În caz de accidente, sau utilizare necorespunzătoare a echipamentelor şi utilajelor, aceste fluide pot contamina apele din subteran şi cele de suprafaţă.
Conform raportului Impacts of shale gas and shale oil extraction on the environment and on human health al experţilor din Parlamentul European, datorită secretelor comericale compoziţia celor peste 700 de aditivilor care pot fi folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică. Conform unei liste oferite de New York State, lista conţine:
- 58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice
- 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
- substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
- 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
- 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
- 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
- 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
- 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere.
Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol. Apa rămasă este retrasă şi turnată în iazuri, existând riscul să se scurgă în apa subterană. Cantităţi imense de metan sunt emise în atmosferă, acesta fiind un gaz cu efect de seră mult mai dăunător decât dioxidul de crabon. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiul si uraniul) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Este nevoie de un număr foarte mare de sonde (zeci de mii) doar pentru un teritoriu restrâns. Câmpurile de gaze de şist sunt exploatate timp de aproximativ 5 ani (cele de gaz convenţional timp de decenii). Metoda de explorare a gazelor de şist bituminos nu este mai puţin periculoasă decât cea de extragere a acestora.
Pentru foraj sunt necesare cantităţi enorme de apă, care, cel mai probabil, vor fi extrase din rezervele noastre de apă potabilă subterane! De asemenea, pe lângă chimicale toxice, apa reziduală conţine arsenic, metale grele, elemente radioactive precum uraniu si radon derivate din straturile subterane. Apa folosită NU POATE fi purificată!
Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:
- Apă potabilă şi ape subterane contaminate;
- Soluri toxice şi radioactive;
- Poluarea aerului;
- Cutremure şi alunecări de teren;
- Cancer şi boli incurabile pentru oameni;
- Distrugerea florei şi a faunei;
- Infrastructură distrusă şi poluare fonică.
Boli
S-a demonstrat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere.
Regimul acordarii licentelor in Romania
Romania are legislatie pentru concesionarea doar pentru explorare si exploatare de petrol si gaze in rezervoare conventionale. „Gazele de sist” sunt din categoria nonconventionalelor pentru care ANRM (Agentia Nationala pentru Resurse Minerale) nu are o legislatie aplicabila.
Atunci cand licentele sunt licentele sunt puse, ANRM publica o lista de blocuri disponibile pentru concesionare in Monitorul Oficial. Oferta castigatoare se bazeaza pe un sistem de notare. ANRM negociaza in numele statului roman, termenii de acordare a licentelor. Acordul de licenta este apoi prezentat Guvernului pentru aprobare. Data aprobarii de catre Guvern este data intrarii in vigoare a licentei. Conform cu actuala Lege a Petrolului si normele ei de aplicare, cesionarea pentru explorare este pe 30 de ani. ANRM poate emite, de asemenea, un permis de prospectiune sau o concesiune de petrol. Un permis de prospectiune este dat pentru desfasurarea lucrarilor de cartografiere geologica, prin magnetometrie, gravimetrie, seismologie, geochimie, detectare de la distanta, si pentru foraje in scopul de a stabili conditiile generale geologice care favorizeaza acumulari de petrol. O concesiune de petrol ofera drepturi exclusive de a efectua explorare de petrol si pentru productia in cadrul unui acord petrolier.
Legea petrolului nr. 238/2004
Deoarece există o mare confuzie de termeni, amintim câţiva termeni strict necesari pentru înţelegerea problemelor din Legea petrolului nr. 238/2004:
“Art. 1 – (1) Resursele de petrol situate in subsolul tarii si al platoului continental romanesc al Marii
Negre, …, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.
(2) Petrolul reprezinta substantele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi
naturale, acumulate in scoarta terestra si care, in conditii de suprafata, se prezinta in stare gazoasa, sub forma de gaze naturale, sau lichida, sub forma de titei si condensat.
(3) Gazele naturale cuprind gazele libere din zacaminte de gaz metan, gazele dizolvate in titei, cele din capul de gaze asociat zacamintelor de titei, precum si gazele rezultate din extractia amestecurilor de gaz condensat.
Art.2 In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile folosite se definesc dupa cum urmeaza: …
–(2) acord petrolier este actul juridic incheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, intre autoritatea
competenta (ANRM, n.a.) si una sau mai multe pesoane juridice romane ori straine, in vederea efectuarii de operatiuni petroliere si a concesionarii bunurilor necesare realizarii acstora;…
- (13) dezvoltare semnifica ansamblul lucrarilor care constau in realizarea sondelor de exploatare,
construirea, montarea, reabilitarea si modernizarea instalatiilor specifice, conductelor colectoare,
conductelor magistrale, echipamentelor si a altor utilitati necesare extractiei, tratarii, stocarii,
transportului si tranzitului petrolului;
- (14) exploatare semnifica ansamblul de lucrari efectuate la si de la suprafata pentru extragerea
petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum si tranzitul acestuia prin conductele magistrale, in vederea realizarii unor scopuri economice prin folosirea si punerea in valoare a acestuia;
- (15) explorare semnifica ansamblul de studii si operatiuni care se realizeaza pentru cunoasterea
conditiilor geologice de acumulare a petrolului si cuprinde identificarea zacamintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum si determinarea conditiilor tehnice si economice de valorificare; …
-(24) operatiuni petroliere semnifica ansamblul de activitati de explorare, dezvoltare, exploatare si
abandonare a unui zacamant petrolier, inmagazinarea subterana, transportul si tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum si operarea terminalelor petroliere;..
- (27) permis de prospectiune este actul juridic emis de autoritatea competenta prin care se acorda dreptul neexclusiv, in sensul ca se poate acorda simultan mai multor solicitanti, de a efectua lucrari de explorare intr-un perimetru petrolier; …
Art. 27. – (1) Operatiunile petroliere, inclusiv …, se concesioneaza in conditiile prezentei legi de catre
autoritatea competenta.
(2) Durata initiala a concesiunii poate fi pana la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de pana la 15 ani.
Art. 30. – (1) Concesionarea operatiunilor petroliere se realizeaza prin acord petrolier, incheiat de
autoritatea competenta cu persoane juridice romane sau straine….
Art. 31- (1) Acordul petrolier se incheie in forma scrisa si intra in vigoare dupa aprobarea lui de catre
Guvern.
(2) Prevederile acordului petrolier raman valabile pe toata durata acestuia, cu exceptia adoptarii unor dispozitii legale favorabile titularului acordului petrolier.(Acest paragraf a fost ulterior modificat)…
Art. 47. – Titularul acordului petrolier are urmatoarele drepturi:..7
(e) sa dispuna asupra cantitatilor de petrol ce ii revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv sa le exporte; …”
Să observăm că:
- gazele naturale de care se ocupă legea petrolului se mai numesc şi “gaze convenţionale”; deci, legea petrolului se ocupă doar de gazele naturale convenţionale, nu şi de restul gazelor naturale, numite “gaze neconvenţionale” (printre care se află gazele de şist);
- spre deosebire de legea minelor (pentru aur, cupru etc.), unde pentru concesiune există licenţă pentru explorare (pentru maximum 8 ani) şi licenţă separată pentru exploatare (de fapt pentru dezvoltare, exploatare, închidere) (pentru 20 de ani), în legea petrolului există o singura licenţă “mixtă”, de explorare şi de exploatare, numită ‘acord petrolier (de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare)’ (de fapt ar trebui să fie şi pentru abandonare !) (pentru 30 de ani);
-explorarea are trei etape: cercetare, prospectare şi explorare geologică.
Raportul Parlamentului European
Întrucât formaţiunile de gaz de şist sunt structuri impermeabile, sunt necesare cele mai mari eforturi pentru a accede la pungile de gaz. Exploatarea acestor formaţiuni prezintă aşadar cele mai ridicate riscuri de mediu, astfel cum se arată într-un Studiu privind impactul extracţiei gazelor de şist şi a petrolului de şist asupra mediului şi a sănătăţii umane efectuat de Direcţia de Tematici şi Politici Interne din cadrul Parlamentul European în iunie 2011. Utilizarea metodei de fracturare hidraulică prezintă următorii factori de risc asupra mediului:
- Consumul de spaţiu în peisaj, deoarece instalaţiile de foraj necesită spaţiu pentru echipamentele tehnice, pentru stocarea fluidelor şi pentru căile de acces necesare livrării.
- Poluarea atmosferică şi fonică, întrucât maşinăria funcţionează pe bază de motoare cu combustie: fluidele (inclusiv apele uzate) pot emite substanţe nocive în atmosferă, iar camioanele care asigură activităţile de transport frecvente pot emite compuşi organici volatili, alţi poluanţi atmosferici şi zgomot.
- Apa ar putea fi contaminată cu substanţe chimice provenite din procesul de fracturare, dar şi cu apele uzate din depozit, care conţin metale grele (de exemplu, arsenic sau mercur) ori particule radioactive. Substanţele poluante ar putea migra înspre apele de suprafaţă şi cele subterane din cauze diverse cum ar fi transportul cu camionul, scurgerile din reţeaua colectoare, din bazinele de ape uzate, din compresoare etc., scurgerile provocate de accidente (de exemplu, explozii cu jerbă de lichid de fracturare sau de ape uzate), daunele provocate peretelui de ciment şi coloanei de tubaj, sau pur şi simplu fluxurile subterane necontrolate aflate de-a lungul fisurilor naturale sau artificiale prezente în formaţiuni.
- Cutremurele de pământ provocate de procedeul de fracturare sau de injecţia apelor uzate.
- Eliberarea de particule radioactive din subsol.
- Consumul enorm de resurse naturale şi tehnice în raport cu gazul sau petrolul recuperabil trebuie analizat printr-o analiză costuri-beneficii a acestor operaţiuni.
- Există un risc de impact asupra biodiversităţii.
Ultimele rezolutii europene
Europarlamentarii au aprobat pe 21 noiembrie 2012 două rezoluţii privind explorarea şi exploatarea resurselor de gaze neconvenţionale. Practic, decizia PE nu modifică actualul cadru legislativ la nivel comunitar, dar a clarificat libertatea guvernelor naţionale de a lua decizii în ceea ce priveşte aceste resurse (“Each member state has the right to decide on whether to exploit shale gas“).
Implica-te si TU:
- printeaza petitia FATA – VERSO si semneaz-o Petitie: NU gazelor de sist!
- colecteaza semnaturi
- trimite originalul cu semnaturi, pana pe 20 mai 2013, pe adresa: Strada Muntii Carpati 103, 052023 Sector 5, Bucuresti
IMPREUNA REUSIM!
