Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Descarca memoriul aici :
Memoriu Monitorizarea accesului in scoli (format PDF)
Memoriu Monitorizarea accesului in scoli (format DOC)

Descarca anexa aici : ANEXA – Incalcarea drepturilor omului prin procedurile biometrice (format PDF)

Asociaţia pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283

http://asociatialibertatearomanilor.com/

Tel. 0744.590.721
E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

Către:       ______________________________________________________________
______________________________________________________________

Memoriu cu privire la riscurile şi restrângerea libertăţilor
exercitate de sistemul de monitorizare a accesului elevilor,
profesorilor şi a personalului auxiliar
în unităţile de învăţământ din România

În calitatea sa de asociaţie ce are ca scop protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, după cum sunt prezentate acestea în Constituţia României, Asociaţia pentru Libertatea Românilor, împreuna cu asociațiile semnatare, a redactat acest memoriu privind utilizarea sistemelor de identificare şi monitorizare electronică în şcoli. Memoriul îşi propune nu numai să descrie riscurile tehnologiei RFID, dar şi să prezinte propuneri concrete pentru a elimina aceste riscuri.

Tehnologiile de identificare şi monitorizare electronică sunt tehnologii cu implicaţii sociale grave şi profunde. În prezent, în unele unităţi de învăţământ din România s-au implementat sisteme de control a accesului persoanelor utilizând sisteme bazate pe RFID (sau alte tehnologii echivalente), cartele magnetice, amprente. Cele mai răspândite sunt sistemele de identificare şi monitorizare electronică bazate pe unde electromagnetice (RFID sau alte tehnologii echivalente).

Dispozitivele RFID sunt reprezentate de microcircuite electronice cu dimensiuni de câțiva milimetri sau chiar mai mici, care stochează o anumită cantitate de informaţie în format digital, informaţie ce poate fi citită cu ajutorul unui cititor specializat, prin intermediul undelor radio, de la o distanţă teoretic de câţiva centimetri, practic până la 30m.

De aici rezultă o caracteristică esenţială şi anume că dispozitivele RFID pot transmite date în mod insesizabil, prin aer, nestingherit de uși, pereți, rucsaci, portmonee sau îmbrăcăminte. Alte tehnologii contactless (fără contact) funcţionează pe principii asemănătoare.
RFID a fost iniţial conceput ca sistem de inventariere şi de urmărire a obiectelor şi animalelor. Sistemele RFID sunt acum comercializate în școli ca o modalitate de a extinde urmărirea şi inventarierea pentru persoane fizice, umane. Aceste aplicații implică încorporarea microcircuitelor electronice RFID în carduri şcolare în scopul de a urmări prezenţa şi mişcările elevilor, profesorilor şi personalului din şcoli.

În cazul folosirii sistemelor de acces biometrice pe bază de amprentă, pentru funcționarea sistemului, este necesar să se stocheze amprentele tuturor elevilor, profesorilor și membrilor personalului. Această aplicație biometrică pare disproporționată în raport cu necesitatea de a controla accesul și de a gestiona anumite situaţii. Există deja un sistem eficient și mult mai simplu, și anume catalogul.

Datele colectate prin intermediul sistemului de acces în şcoli se stochează şi sunt prelucrate în reţeaua informatică a şcolii şi eventual în reţele informatice externe.

1. Ameninţarea la adresa libertăţilor civile şi intimităţii (vieţii private) a persoanei[1]
ApLR împreună cu asociaţiile aderente doreşte să atragă atenţia asupra folosirii neadecvate a sistemelor de a monitorizare a elevilor, profesorilor şi personalului din şcoli. Dispozitivele electronice de control a accesului încalcă aşteptările rezonabile minime de intimitate şi ameninţă libertăţile civile ale copiilor şi adulţilor în școlile noastre astfel:

1.1 Folosirea acestui sistem implica dezumanizare şi risc de dezinserţie şcolară : În timpul procesului de supraveghere şi îndrumare din şcoli, monitorizarea comportamentelor detaliate ale persoanelor fizice poate deveni înjositoare. Se încalcă unele principii ale educaţiei moderne, precum şi drepturile copilului, care prevăd ca educaţia să se facă prin folosirea unor metode pozitive iar nu prin constrângere, unii copii putând astfel dezvolta un sindrom de respingere al scolii (fobia şcolară), în acest ultim caz, aspect deja prezent atât în literatura de specialitate cât şi în realitate, existând la momentul actual numeroase cazuri psihiatrice diagnosticate ca atare.

1.2 Încălcarea libertăţii de exprimare şi de asociere. În cazul instalării dispozitivelor de acces în mai multe locaţii din interiorul şcolii (de exemplu pe fiecare încăpere, pentru a demonstra astfel prezenţa efectivă a elevului în clasă şi nu doar în cadrul şcolii), software-ul de urmărire poate monitoriza cardurile de acces la purtător, descurajând persoanele fizice să îşi exercite drepturile la libertatea de gândire, de exprimare şi de asociere. De exemplu, elevii ar putea evita să solicite sfatul unui anumit profesor sau al psihologului scolii atunci când ei ştiu că utilizarea cardurilor vor indica prezenţa lor în aceste locaţii.

1.3 Aşa cum legislaţia actuală respectă dreptul la obiecție pe motive de conştiinţă oferind posibilitatea de opţiune în privinţa documentelor personale electronice (pașaport, carte de identitate, etc.) tot la fel trebuie tratată şi problema în discuţie întrucât multe persoane manifestă opoziţie faţă de sistemele electronice de identificare datorită propriilor convingeri filozofice sau religioase. Şcolile sunt obligate să respecte aceste convingeri ale elevilor.

1.4 Folosirea neautorizată a sistemelor de acces electronic cu vulnerabilizarea şi expunerea posesorilor unor riscuri inacceptabile. În timp ce sistemele electronice de acces pot fi dezvoltate pentru a fi utilizate într-o şcoală, cardurile de acces la purtător pot fi citite pe ascuns de oriunde, de către oricine, cu dispozitivul de citire adecvat. Deoarece dispozitivele de citire ale cardurilor de acces (RFID sau echivalente) funcționează în ascuns, prin unde radio invizibile, utilizările neautorizate sau clandestine pot fi aproape imposibil de detectat. În plus, informaţiile colectate pe aceste sisteme clandestine ar putea fi folosite, partajate sau alterate, modificate, fără ştirea persoanelor fizice sau consimţământul lor. De exemplu, locaţia unui elev la un moment dat ar putea fi monitorizată de la distanţă de către prietenul sau prietena gelos/ geloasă, de către un hărţuitor sau chiar un pedofil. Elevii vor putea fi ţinta unor astfel de hărţuiri oriunde vor avea asupra lor acest card, chiar şi acasă.

1.5 Dispozitivele de citire ascunse, nedectabile de către posesori. Dispozitivele electronice încorporate în cardurile de acces pot fi citite de la distanţă (nu se limitează la limita de vedere, la câmpul vizual) de către dispozitive de citire care pot fi încorporate invizibil în aproape orice mediu accesibil fiinţelor umane. Cititoarele de carduri  electronice RFID (sau echivalente) au fost deja înglobate, în cadrul programelor experimentale, în baie, gresie, ţesute în covoare şi carpete de podea, ascunse în uşi sau încorporate în rafturi, ceea ce face practic imposibil pentru cineva să ştie când sau dacă a fost “scanat”.

1.6 Dezinformări periculoase. Noi riscuri în ceea ce priveşte securitatea. A ne baza pe sisteme electronice de acces şi monitorizare pentru securitate, în locul observării umane, creează mai degrabă noi riscuri de securitate. Falsificarea şi hackingul (furtul virtual) pot învinge cu uşurinţă aceste sisteme. De exemplu, un student ar putea fi considerat ca prezent la cursuri în temeiul cardului de acces, dar de fapt sa fie la sute de km distanţă, fără ca dispariţia acestuia să fie observată.

1.7 Riscurile potenţiale pentru sănătate. Sistemele RFID (sau echivalente) emit radiaţii electromagnetice şi sunt foarte multe semne de întrebare cu privire la modul in care sănătatea umană ar putea fi afectată în medii în care dispozitivele de citire sunt omniprezente. Acest real motiv de îngrijorare şi efectele dezumanizante ale supravegherii omniprezente pot plasa stres suplimentar asupra elevilor, părinţilor şi profesorilor .

1.8 Condiţionarea persoanei umane la urmărire şi monitorizare. Tinerii învaţă despre lume şi se pregătesc pentru viitorul lor predominant în şcoală. Utilizarea unor sisteme de urmărire şi monitorizare a acestora pe parcursul procesului lor de dezvoltare, le va crea o stare de acceptare a acestor sisteme şi de considerare a procesului de monitorizare şi urmărire a persoanei ca fiind o variantă a stării de normalitate. Acest lucru ar putea inaugura o societate care acceptă acest tip de tratament ca pe o rutină, mai degrabă decât ca pe o încălcare a vieţii private şi a libertăţilor civile.

1.9 ApLR şi asociaţiile semnatare avertizează, de asemenea, în legătură cu riscurile implicate de utilizarea datelor biometrice în scopul identificării în cadrul unor baze de date centralizate extinse, având în vedere consecinţele potenţial negative asupra persoanelor vizate (a se vedea documentul anexat). Trebuie să se ţină seama de impactul major al acestor sisteme asupra demnităţii umane a persoanelor vizate şi de implicaţiile utilizării lor asupra drepturilor fundamentale ale omului. În lumina Convenţiei Europene pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului privind articolul 8 din Convenţie, ApLR arată că orice încălcare a dreptului la protecţia datelor este permisă numai cu condiţia să respecte legea şi să fie necesară, într-o societate democratică, pentru protejarea unui interes public important.

Pentru a asigura respectarea acestor condiţii, este necesar să se precizeze scopul urmărit de introducerea acestui sistem şi să se evalueze proporţionalitatea datelor care urmează să fie introduse în sistem în raport cu scopul respectiv.

Pentru aceasta, operatorul trebuie să stabilească dacă prelucrarea, mecanismele de prelucrare, categoriile de date care urmează a fi colectate şi prelucrate şi transferul informaţiilor din baza de date sunt necesare şi indispensabile. Măsurile de securitate adoptate trebuie să fie adecvate şi eficiente. Operatorul trebuie să aibă în vedere drepturile de care beneficiază persoanele ale căror date personale sunt colectate şi să se asigure că aplicaţia conţine un mecanism adecvat pentru exercitarea acestor drepturi.

2.       Cadrul de lucru necesar a fi pus in aplicare
În timp ce ApLR şi asociaţiile semnatare recunosc responsabilitatea unei şcoli de a asigura condiţii de siguranţă elevilor şi cadrelor didactice şi autorităţile statului trebuie să recunoască în acelaşi timp drepturile persoanelor de a îşi menţine şi apăra propria lor demnitate, intimitate şi drepturile şi libertăţile civile aşa cum sunt prevăzute de Constituţia României. Pentru a reduce potenţialul de consecinţe dăunătoare ale implementării sistemului electronic de monitorizare şi control (prin dispozitive RFID şi nu numai) la persoane fizice şi pentru societate, sunt absolut necesare următoarele:

2.1. Implementarea sistemului trebuie realizată doar după realizarea unei analize de evaluare a impactului, analiză realizată şi sponsorizată de către o entitate neutră. Procesul trebuie să implice şi părinţii, dar şi societatea civilă.

2.2. Implementarea tehnologiei de supraveghere din şcoli, campusuri, etc. trebuie realizată numai cu respectarea principiilor vizând informarea corecta şi transparentă a celor direct afectaţi prin:
-  avertismente publice;
- conştientizarea scopului şi caracteristicilor sistemului, inclusiv informaţii despre datele inserate pe aceste carduri, potenţiala utilizare neautorizată, locurile de amplasare a dispozitivelor de citire, etc.

2.3. Libera alegere/Consimţământul. Şcolile trebuie să obţină consimţământul elevilor şi părinţilor pentru a participa la un sistem de supraveghere ce utilizează sisteme electronice de control şi monitorizare a accesului. Acest consimţământ trebuie înregistrat. Şcolile trebuie să prevadă dreptul persoanei de a-şi revoca consimţământul.

Prelucrarea datelor personale trebuie să se bazeze pe unul dintre temeiurile legale menţionate la articolul 7 din Directiva 95/46/CE. Primul temei legal, menţionat la articolul 7 litera (a), este constituit de acordarea consimţământului de către persoana vizată. Conform Directivei privind protecţia datelor, articolul 2 litera (h), consimţământul trebuie să fie o manifestare de voinţă liberă, specifică şi informată a persoanei vizate. Trebuie să fie clar că un astfel de consimţământ nu poate fi obţinut în mod liber prin acceptarea obligatorie a unor termeni şi condiţii generale sau prin opţiunea de neparticipare. În plus, consimţământul trebuie să fie revocabil. În această privinţă, în avizul său privind definiţia consimţământului, grupul de lucru subliniază diferite aspecte importante ale acestei noţiuni: validitatea consimţământului, dreptul persoanelor de a-şi retrage consimţământul; consimţământul acordat înainte de începerea prelucrării; cerinţe privind calitatea şi accesibilitatea informaţiilor. În multe cazuri de prelucrare a datelor personale, în lipsa unei alternative valabile, consimţământul nu poate fi considerat liber exprimat. De exemplu, un sistem a cărui utilizare ar descuraja persoanele vizate (de exemplu, deoarece necesită prea mult timp sau este prea complicat procedeul) nu poate fi considerat o alternativă valabilă şi prin urmare, acesta nu ar determina un consimţământ real, valabil.

2.4. Colectarea datelor trebuie să fie limitată la strictul necesar.

2.5. Participanţilor trebuie să li se asigure acces la cerere la datele colectate prin aceste sisteme pentru a se asigura că acestea sunt corecte şi nu sunt disproporţionate în raport cu scopul. De asemenea, acestora trebuie să li se asigure mecanisme de corectare a datelor inexacte din sistem sau eliminare a celor înregistrate în mod disproporţionat.

2.6. Securitatea. Şcolile trebuie să implementeze programe de asigurare a conformităţii, securităţii şi integrităţii datelor. Trebuie să existe un sistem de audit periodic, neutru, al securităţii sistemului informatic. Toate aceste condiționări duc la creşterea semnificativă a costurilor iniţiale şi a celor pentru mentenanţă.

2.7. Stabilirea unor prevederi concrete privind modul în care vor fi despăgubiţi/ocrotiţi participanţii afectaţi de funcţionarea injustă sau inexactă a sistemului.

2.8 De asemenea, trebuie stabilite în mod clar practicile interzise de şcoli, în cadrul acestui sistem de acces şi monitorizare, cum ar fi:

2.8.1. Sistemele RFID (sau echivalente) nu trebuie folosite pentru a urmări persoane fizice deţinătoare ale unui sistem de acces bazat pe tehnologia RFID (sau echivalent) sau persoane asociate cu deţinătorii, fără a li se cere consimţământul scris sau fără a i se aduce acestora la cunoştinţă în mod expres acest fapt. În cazul elevilor, părinţii trebuie să consimtă de asemenea la acest procedeu de urmărire.

2.8.2. Nicio şcoală nu trebuie să constrângă o persoană să îşi dea acordul, prin modalităţi ce includ condiţionarea angajării, accesul la procesul educaţiei în şcoală, participarea la activităţi extraşcolare etc. şi nicio şcoală nu trebuie să folosească procedee de stimulare a acceptării cardului de acces. Refuzul de a da consimţământul nu trebuie să conducă la niciun fel de sancţiune de natură disciplinară sau de altă natură.

2.8.3. Persoanele care refuză să participe la sistem pe motive de libertate de conştiinţă sau de convingeri religioase nu trebuie ridiculizate sau discriminate pentru convingerile lor.

2.8.4. Nu vor exista baze de date ascunse sau sisteme (procedee) de partajare a datelor.
2.8.5. Dispozitivele de citire a cardurilor de acces (contactless sau RFID) nu trebuie să fie instalate în secret sau ascunse.
2.8.6. Persoanele care refuză cardurile nu trebuie obligate să interacţioneze cu dispozitivele de tip RFID (sau echivalente) sau să poarte asupra lor carduri de acces cu dispozitive de tip RFID (sau echivalente).

 3.       Concluzii

3.1 Datorită seriozităţii acestei probleme, vă solicităm să dispuneţi stoparea instalării unor astfel de sisteme de identificare şi monitorizare electronică în şcoli, campusuri, cantine, etc. până când nu vor exista dovezi suficiente ale siguranţei lor, legalităţii şi eficienţei acestor echipamente.

3.2 Dacă şcolile optează pentru a continua instalarea echipamentelor, este imperios necesar a fi adoptate prevederi concrete pentru a respecta principiul informării corecte şi complete şi să fie respectat dreptul persoanelor de a rămâne în afara sistemului pe motiv de conştiinţă sau obiecţii religioase faţă de această tehnologie de supraveghere.

 

Cu deosebită considerație,

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor
prin Președinte
Profesor Nicolae Livadă

 Prezentul memoriu este susținut de următoarele asociații:

1. Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Bacău (iniţiatoarea memoriului)
2. Asociaţia Naţionala a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – Filiala Vrancea „Ştefan cel Mare”
3. Asociaţia Pro-Vita – Filiala Bucureşti
4. Asociaţia Umanitate Pentru Toţi – Bacău
5. Asociaţia Culturală Valea Muntelui – Neamţ
6. Asociaţia Bucovina Profunda
7. Alianţa pentru Demnitate Naţională
8. Asociaţia Christiana
9. Alianţa Familiilor din România
10. Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
11. Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou
12. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului
13. Asociaţia ProTinereţe Alba Iulia
14. Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti
15. Liga de Utilitate Publică
16. Liga Distributistă Română „Ion Mihalache”
17. Asociaţia HRISDORIA
18. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Constanţa
19. Asociaţia Rost
20. Asociaţia Predania
21. Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin – Ortodocşi Români
22. Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul”
23. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”
24. Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”- Alba
25. Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti”
26. Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”
27. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Suceava
28. Asociaţia Antimis – Timişoara
29. Liga Tineretului Creştin – Ortodox Român
30. Fundaţia Sfinţii Închisorilor
31. Asociaţia Dascălilor din România
32. Asociaţia Familia Ortodoxă
33. Asociaţia „Copil dorit”
34. Asociaţia „Triada”
35. Fundaţia „Sfânta Irina”
36. Asociaţia „Prietenii de Familie”
37. Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova – Iaşi
38. Asociaţia Prologos – Timişoara
39. Asociaţia Prologos – Oradea
40. Asociaţia Prologos – Cugir
41. Asociaţia Enable
42. Asociaţia Synaxis 2010
43. Asociaţia Basarabii
44. Asociaţia “Frăția Ortodoxă Adevăr şi Caritate”
45. Asociaţia Civic Media
46. Asociaţia Neagoe Basarab
47. Mișcarea pentru Rezistenţă Filiala Mehedinți