Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Anexe :

ANEXA1-Analiza comparativa cu alte state europene (format PDF)
ANEXA2-Incalcarea drepturilor omului prin procedurile biometrice (format PDF)
ANEXA3-Parlamentul European cu privire la pasapoartele biometrice (format PDF)
ANEXA4-Decizia CC Franta (format PDF)

 Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283
http://asociatialibertatearomanilor.ro/
Tel. 0744.590.721
E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

Subiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români , precum şi actele de rezidenţă ale cetaţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România

Stimate Domnule Deputat,

Prezentul demers se referă la proiectul de lege L-x nr. 62/2013 ce urmează a fi dezbătut de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, în procedură de urgență. În acest context, dorim să vă aducem la cunoștință considerentele pentru care Asociația pentru Libertatea Românilor solicită respingerea ordonanței de urgență a Guvernului[1]:

I. În primul rând studiile efectuate  la nivel european (inclusiv la solicitarea Parlamentului European) demonstrează[2] că impactul culegerii datelor biometrice asupra vieţii private prezintă mai multe riscuri majore:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,
b devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,
c) breșă în securitatea datelor,
d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,
e) atunci când se utilizează sistemele biometrice nu se pot obține rezultate 100% fără erori. Aceasta se poate datora diferențelor de mediu în momentul colectării datelor (lumină, temperatură etc.) sau diferențelor dintre echipamentele utilizate (camere video, dispozitive de scanare etc.).[3]

II. În al doilea rând, Parlamentul Uniunii Europene a atras atenţia asupra faptului că încă nu s-a acumulat suficient de multă experienţă în ceea ce priveşte utilizarea acestor noi tehnologii şi rămân prea multe probleme legate de:

a) fiabilitatea şi utilitatea luării de amprente în cazul copiilor şi al persoanelor în vârstă;
b) încrederea care poate fi acordată procesului de colectare a datelor biometrice;
c) posibilele deficienţe ale sistemelor de identificare şi rata erorii în diverse state membre;
d) disparităţile existente în ceea ce priveşte documentele care trebuie furnizate şi modalitatea de emitere a documentelor respective(este vorba de așa- numitele „breeder- documents”,documentele subsidiare)”(vezi Anexa 3) ;

III. În al treilea rând,  un raport  întocmit de către Comisia Juridică şi Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în anul 2011, de către dl. Holger HAIBACH iterează care sunt mutiplele drepturi şi libertăţi ce pot fi grav atinse din cauza deficienţelor sistemului electronic:

a) riscurile falsificării,
b) atentatul la demnitatea umană,
c) riscul major al incălcării dreptului la viaţă privată – art 8 CEDO,
d) dreptul la o justiţie echitabilă (care poate fi încălcat prin riscul existent al falsificării) -  articolul 6 din CEDO,
e) încălcarea principiului non-discriminării – art 14 CEDO,
f) încălcarea liberei circulaţii – art 2 din protocolul 4 CEDO, etc.

IV. În al patrulea rând, aderarea României la spaţiul Schengen NU impune existenţa obligatorie a cărţilor de identitate electronice. De altfel, se cunoaște că România îndeplinește de mai multă vreme criteriile de aderare la acest spatiu, iar rapoartele europene pregătite de ENISA 1 (Privacy Features of European eID Card Specifications, ENISA, Ian 2009 http://www.enisa.europa.eu/act/it/eid/eid-cards-en) demonstrează că există chiar state europene care nu au niciun fel de act de identitate obligatoriu (Danemarca, Irlanda, Letonia, etc.) şi acest lucru nu le impiedică pe unele din acestea să participe în programul Schengen.

V. În al cincilea rând, Statele Membre ale Uniunii Europene au sesizat deficiențe serioase în utilizarea documentelor electronice, respectiv:

a) în Franţa, un raport din anul 2011 dezvăluie securitatea îndoielnică a paşapoartelor biometrice. Acest raport arată că 10% din paşapoartele biometrice au fost obţinute fie de imigranţi ilegali în mod fraudulos, fie de indivizi în căutarea unei identităţi. Urmare a acestei probleme, dar şi a altora semnalate în statele U.E. (Anexa 1), membrii Parlamentului European au solicitat lămuriri Comisiei Europene despre siguranţa documentelor biometrice[4]. Deşi Comisia urma să transmită un raport până pe 29 iunie 2012, acesta nu a fost finalizat şi dat publicităţii nici până astăzi.

b) tot în Franţa, în luna martie a anului 2012, Curtea Constituţională a declarat ca fiind neconstituţională legea privind actele electronice de identitate contestată de 200 membri ai Parlamentului francez.

c) în Olanda, baza de date cu amprentele digitale pentru documentele de călătorie a fost abandonată în urma controverselor apărute în această ţară privind eficienţa tehnologiei biometrice. Primarul Orasului Roermond a raportat că 21% din amprentele colectate în oraş nu au putut fi folosite pentru a identifica cetăţenii. În Aprilie 2011, Ministrul de Interne Olandez a raportat către Camera Reprezentanţilor că numărul de erori ale sistemului (cazuri în care adevaratul deţinător al documentului de călătorie nu era recunoscut pe baza datelor biometrice) este prea mare pentru a garanta verificarea sau identificarea .

d) în Marea Britanie acordul de coaliţie dintre Partidul Conservator și Liberal Democraţi a consfinţit eliminarea cardurilor de identitate electronice, distrugerea registrului naţional de identitate, inclusiv abrogarea legii privind cardurile de identitate emisă în anul 2006.

e) pe rolul Curții Europene de Justiție există mai multe cereri transmise de instanțele din Statele Membre ale UE care vizează refuzul unor cetățeni din Olanda sau Germania[5] de a ridica pașapoarte electronice și care vizează interpretarea legislației europene în materie.

VI. În anumite state din America Latina, înregistrarea biometrică este pe cale să conducă la îngrădiri serioase ale libertăților cetățeanului, elementele biometrice fiind confruntate cu imagini surprinse de camerele de luat vederi instalate în spații publice. Instituirea unui sistem informatic pentru reperarea identității persoanelor este vădit disproportionat și creează premisele a ceea ce se numește “supravegherea societății” sau “supravegherea în masă” începută odată cu Legea Big Brother.

VII. În al șaptelea rând, subliniem încă odată că nu există niciun studiu care să demonstreze necesitatea noilor acte de identitate şi nicio analiza cost/beneficiu a noilor implementări tehnologice.

VIII. În ceea ce privește Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 82/2012, aceasta este apreciată ca vădit neconstituţională întrucât:

a) introduce prevederi legale de restrângere a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului[6], fiind astfel în contradiţie cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţia României.

b) potrivit Constituţiei României, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Adoptarea Ordonanţei de urgenţă nr. 82-2012 nu poate fi motivată prin necesitatea interoperabilităţii actelor de identitate electronice în diverse programe europene (cum ar fi STORK), în condiţiile în care discuţiile privind lipsa de securitate a documentelor electronice sunt foarte actuale, iar programele europene nu impun şi nici nu recomandă la acest moment implementarea obligatorie a unor astfel de acte (a se vedea Anexa 1) .

c) ordonanţa include în expunerea de motive câteva erori, lipsuri sau contradicţii, inclusiv cu textul Ordonanţei de urgenţă:

- Deşi expunerea de motive menţionează dreptul de opţiune pentru cărţile de identitate fără chip, în cuprinsul ordonanţei de urgenţă, prevederile sunt ambigue, nexistând o prevedere expresă în acest sens.

d) expunerea de motive nu prezintă cheltuielile bugetare implicate odată cu introducerea cărţilor de identitate electronice.

e) nota explicativă a ordonanţei de urgenţă iterează în mod eronat faptul că introducerea cardului de identitate electronică este imperativă. Raspunsul dlui Ryan Health  purtător de cuvânt al Comisarului Neelie Kroes este elocvent în acest sens[7], neexistând niciun risc de infringement (încălcare a dreptului U.E.) din partea Comisiei Europene şi astfel nici caracterul de urgenţă al preschimbării actelor nu este demonstrat.

  Atașat, prezentăm un material explicativ privind modul în care ordonanţa restrânge drepturile și libertățile cetățenești consfințite prin Constituție.

Aceste argumente se adaugă celor de natură financiară pe care Guvernul nu numai că nu le-a prezentat în nota explicativă, dar nu le-a prezentat nici măcar Parlamentului României sau opiniei publice la momentul lansării consultărilor publice asupra proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor,actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România, lansate la date de 20 februarie. În condițiile în care fraudarea documentelor electronice este sesizată de mai multe state europene, este inoportună preschimbarea actelor actuale cu acte electronice și împovărarea cetățeanului pentru plata contravalorii actelor de identitate (înainte de expirarea celor în vigoare).

Argumentele prezentate mai sus sunt suficiente pentru a justifica renunțarea la procesul de preschimbare a actelor de identitate, un proces costisitor (în lipsa datelor corecte), solicitant pentru cetățenii români și lansat în lipsă de transparență.

În acest context, Asociația pentru Libertatea Românilor vă solicită să sprijiniți nu numai dreptul de opțiune al cetățeanului, dar și dreptul cetățeanului de a fi reprezentat de aleșii săi în Parlamentul României și astfel să solicitați:

A. Respingerea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2012, nefiind justificat caracterul de urgenţă , nefiind necesară şi inoportună în acest moment, cu atât mai mult cu cât:

  a) Comisia Europeană nu a prezentat răspunsul vis-a-vis de fraudele sistemului în Franţa sau de neconcordanţele raportate în Olanda;

  b) Curtea Europeană de Justiţie nu s-a  pronunţat asupra cazurilor de interpelare preliminară din partea instanţelor din Germania şi Olanda.

  c) Țări europene precum Marea Britanie şi Franţa au sistat implementarea sistemului de documente de identitate electronice.

  Cerinţa de respingere a Ordonanţei de urgenţă este imperativă mai ales în contextul în care Parlamentul European şi statele membre au semnalat deficienţele sistemului de colectare şi identificare pe baza datelor biometrice.

B. Susţinem în mod obligatoriu necesitatea menţinerii unei alternative de carte de identitate simplă cu folosirea tehnologiei actuale, fără preschimbarea celor care nu au expirat pentru persoanele care, din diverse motive de conştiinţă, securitate sau opinie, nu doresc obţinerea unui act electronic de identitate. Insistăm asupra acestei prevederi cu atât mai mult cu cât această opţiune nu împiedică cu nimic obligaţiile României faţă de Uniunea Europeană.

Cu deosebită considerație,

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte

Profesor Nicolae Livadă

În anexă prezentăm:

1. Aspecte legate de nefuncţionarea sistemului sau încălcări ale drepturilor fundamentale semnalate în statele membre (Anexa 1).

2. Analiza privind restrângerile drepturilor și libertăților cetățenești realizate prin documentele biometrice (Anexa 2).

3. Interpelarea Comisiei Europene de către Parlamentul European cu privire la problemele semnalate legate de paşapoartele biometrice (Anexa 3).

4. Extras din Decizia Curții Constituționale a Franței cu privire la neconstituționalitatea legii de protecție a identității( Anexa 4).

 

 

 

 

 

Prezentul memoriu este susținut de următoarele asociații:

 

1.Asociaţia pentru Libertatea Românilor – Bacău (iniţiatoarea memoriului),

2. Asociaţia Naţionala a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere – Filiala Vrancea „Ştefan cel Mare”

3. Asociaţia Pro-Vita – Filiala Bucureşti

4. Asociaţia Umanitate Pentru Toţi – Bacău

5. Asociaţia Culturală Valea Muntelui – Neamţ

6. Asociaţia Bucovina Profunda

7. Alianţa pentru Demnitate Naţională

8. Asociaţia Christiana

9. Alianţa Familiilor din România

10. Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România

11. Asociaţia Prietenii Sf. Efrem cel Nou

12. Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului

13. Asociaţia ProTinereţe Alba Iulia

14. Liga Studenţilor din Universitatea din Bucureşti

15. Liga de Utilitate Publică

16. Liga Distributistă Română „Ion Mihalache”

17. Asociaţia HRISDORIA

18. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Constanţa

19. Asociaţia Rost

20. Asociaţia Predania

21. Asociaţia Civică a Tinerilor Creştin-Ortodocşi Români

22. Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie „Sfântul Daniil Sihastrul”

23. Asociaţia „Ortodoxia Tinerilor”

24. Asociaţia „Artă şi Tradiţii Meşteşugăreşti”- Alba

25. Asociaţia Tinerilor Ortodocşi „Orthograffiti”

26. Fundaţia Creştină „Părintele Arsenie Boca”

27. Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Suceava

28. Asociaţia Antimis – Timişoara

29. Liga Tineretului Creştin-Ortodox Român

30. Fundaţia Sfinţii Închisorilor

31. Asociaţia Dascălilor din România

32. Asociaţia Familia Ortodoxă

33. Asociaţia „Copil dorit”

34. Asociaţia „Triada”

35. Fundaţia „Sfânta Irina”

36. Asociaţia „Prietenii de Familie”

37. Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova – Iaşi

38. Asociaţia Prologos – Timişoara

39. Asociaţia Prologos – Oradea

40. Asociaţia Prologos – Cugir

41. Asociaţia Enable

42. Asociaţia Synaxis 2010

43. Asociaţia Basarabii

44. Asociaţia “Fratia Ortodoxa Adevar si Caritate”

45. Asociaţia Civic Media

46. Asociaţia Neagoe Basarab

---

[1] La data de 9 februarie a.c. Asociația pentru Libertatea Românilor a transmis Senatului României un memoriu (în atenția Comisiei pentru Administrație) prin care făcea cunoscută obiecția sa și a altor 45 de organizații non-guvernamentale față de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 82/2012.

[2] Avizul 3/2012 privind progresele înregistrate de tehnologiile biometrice, http://ec.europa.eu/justice/data-protection/article-29/documentation/opinion-recommendation/files/2012/wp193_ro.pdf, pag 32 și

Studiul Directoratul penru politici interne, Departamentul Drepturile cetăteanului și probleme constituționale http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/etudes/libe/2010/425613/IPOL-LIBE_ET(2010)425613(PAR00)_EN.pdf

[3] Ibidem, pag. 6

[4] A se vedea în acest sens http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+OQ+O-2012-000052+0+DOC+XML+V0//EN

[5]Cazul C-446/12, Willems; Cazul C-447/12, Kooistra, Cazul C-449/12, van Luijk, Cazul C 291/12, Michael Schwarz, etc.

[6] A se vedea raportul Comisiei Juridice și Drepturile Omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei

[7] http://m.euractiv.com/details.php?aid=513104