Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Poporul acesta nu a murit! Poporul acesta încă mai trăiește!

Archive for the Comunicate Media Category

Memoriu privind Modificarea Legislatiei in domeniul eliberarii Actelor de identitate

 

1.    Dispoziţii legale din UE ce vizează a fi transpuse prin proiectul de Ordonanţă[1]

Prin Regulamentul 2019/1157[2] se introduc dispoziţii legale care vizează  “consolidarea standardelor de securitate aplicabile cărților de identitate eliberate de statele membre propriilor cetățeni, precum și documentelor de ședere eliberate de statele membre cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație[3]”.

Potrivit dispoziţiilor din Regulamentul 2019/1157, se intenţionează ca elementele de securitate ale cărților de identitate să fie aliniate cu cele ale pașapoartelor, astfel încât ambele tipuri de documente de călătorie să conțină un cip fără contact, securizat, cu fotografia și amprentele titularului. Statele membre trebuie să înceapă să elibereze noile cărți de identitate peste doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, respectiv 02 august 2021. Cărțile de identitate aflate acum în circulație care nu sunt conforme cu noile standarde vor trebui să fie înlocuite în termen de zece ani, în funcție de nivelul lor de securitate (mai exact la data expirării acestora). Vor fi exceptate cărțile de identitate eliberate pentru persoane în vârstă de peste 70 de ani.

Statele membre pot menține caracteristicile naționale legate de design al cărților de identitate.

Regulamentul 2019/1157 nu afectează competența statelor membre de a elibera, în temeiul dreptului intern, alte documente de ședere care să fie în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu permise de ședere eliberate pentru toți rezidenții de pe teritoriu, indiferent de cetățenia acestora.[4]

Regulamentul nu împiedică statele membre să accepte, în mod nediscriminatoriu, în scopul identificării, alte documente decât cele de călătorie, cum ar fi permisele de conducere[5].

Regulamentul obligă statele membre ale UE ca să insereze, pe partea din față a cărţii de identitate, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

2.    Prevederi relevante din proiectul de Ordonanţă

Proiectul de ordonanţă urmăreşte să transpună în dreptul intern prevederile din regulamentul UE 2019/1157 referitoare la cărţile de identitate şi evidenţa persoanelor.

Astfel, prin proiect, se introduce noţiunea de infrastructură tehnică necesară eliberării cărţii electronice de identitate. Cetățenilor români urmează a li se elibera acte de identitate începând cu vârsta de 12 ani, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate. Astfel, în acord cu legislaţia UE, copiilor în vârsta de peste 12 ani urmează a le fi prelevate amprente digitale imediat după 2 august 2021.

Punctul 13 din proiect prevede o anumită alternativă la cartea electronică de identiitate, respectiv:

„De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărţi electronice de identitate;

b) unei cărţi de identitate simple, cu excepţia minorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 ani.”

În orice caz, se intenţionează ca actualul format al cărţii de identitate să nu mai fie disponibil românilor după data de 1 august 2021.

Observaţii şi propuneri

Regulamentul UE 2019/1157 şi, în subsidiar, proiectul de ordonanţă de urgenţă interferează în mod grav cu viaţa privată a cetăţeanului de pe teritoriul  UE. Nici Regulamentul UE şi nici proiectul de ordonanţă propus spre dezbatere nu oferă o alternativă rezonabilă pentru cetăţenii români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor lor la viaţă privată, la opinie şi a libertăţii de circulaţie nici pe teritoriul național, nici pe al UE.

Principalele critici faţă de prevederile Regulamentului 2019/1157

1. Regulamentul UE a fost criticat chiar de instituţii interne ale UE[6], dar şi de unele organizaţii non-guvernamentale că instituie obligativitatea prelevării unor date biometrice pentru peste 300 de milioane de cetăţeni din UE, inclusiv copii ai acestora cu vârsta de peste 12 ani, şi prezintă un pericol imens pentru populaţia UE:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,

b) devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,

c) breșă în securitatea datelor,

d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,

e) atunci când se utilizează sistemele biometrice nu se pot obține rezultate 100% fără erori. Aceasta se poate datora diferențelor de mediu în momentul colectării datelor (lumină, temperatură etc.) sau diferențelor dintre echipamentele utilizate (camere video, dispozitive de scanare etc.).

În al doilea rând, rămân prea multe probleme legate de:

a) fiabilitatea şi utilitatea luării de amprente în cazul copiilor şi al persoanelor în vârstă;

b) încrederea care poate fi acordată procesului de colectare a datelor biometrice;

c) posibilele deficienţe ale sistemelor de identificare şi rata erorii în diverse state membre;

Reducerea vârstei de la care copiii vor fi obligaţi să obţină acte de identitate este o măsură nenecesară aşa cum a fost iterată de organizaţiile participante la dezbaterile publice. În plus, copiii în vârstă de peste 12 ani vor fi amprentaţi în mod obligatoriu ceea ce denotă o superficialitate în activitatea de legiferare, neexistând motive exprese pentru această ingerinţă în viaţa privată a copiilor.

Desigur, legiuitorul român se află în situaţia de a transpune prevederile UE şi de a reglementa alternative pentru cetăţenii săi în limitele foarte reduse conferite prin Regulament, însă statul român are obligativitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a lua măsuri mai ample în acest sens, inclusiv atacarea prevederilor Regulamentului UE în faţa instanţelor UE sau demararea unor proceduri de modificare a acestora.

Astfel există nenumărate breşe care vizează nerespectarea prevederilor Tratatelor UE şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe care România este datoare să le aducă în atenţia forurilor şi instanţelor europene:

-       nerespectarea principiului proporţionalităţii,

-       nerespectarea procedurilor speciale privind adoptarea Regulamentului

-       nerespectarea drepturilor omului la opinie, viaţă privată şi încălcarea libertăţii de circulaţie

Principalele observaţii faţă de textul proiectului de ordonanţă

Alternativa la cardul electronic de identitate prevăzută la punctul 13 din proiect nu este rezonabilă întrucât menţionează un format nou pentru cartea de identitate simplă în condiţiile în care actualul format este suficient de sigur şi fiabil. Este suficient ca actualul format să fie folosit ca şi cărţi de reşedinţă şi identificare internă în acord cu prevederile preambulului Regulamentului UE (paragraful 11).

Este necesar totodată ca autorităţile române să solicite derogări exprese de la autorităţile UE pentru cetăţenii români care doresc să călătorească cu aceste acte de identitate simple (în actualul format), alternativa nefiind sigură în lipsa unor astfel de consultări/derogări.

Propuneri

Propunem astfel păstrarea formatului actual al cărţii de identitate ca o alternativă viabilă pentru cetăţenii români care îşi exprimă temerile privind potenţialul dăunător al actelor electronice de identitate şi care îşi manifestă dreptul la opinie în acest sens.

Propunem demararea unor consultări cu organismele europene competente pentru obţinerea unor derogări/modificări privind exercitarea dreptului la circulaţie al cetăţenilor care posedă un act de identitate simplu.

Ataşăm documentul care atestă modul în care sunt încălcate drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE prin prevederile regulamentului 2019/1157.

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte Profesor Nicolae Livadă

 


[1] Proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români

[2] Regulamentul (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație;

[3] Art 1 din Regulament;

[4] Preambul la regulament, paragraful 11;

[5] Idem, paragraful 12

[6] Agenţia Europeană de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal prin opinia 3/2018 din 5 septembrie 2018;


Modele de propuneri pentru dezbaterea publica organizata de Ministerului Afacerilor Interne pot fi transmise până pe 24 ianuarie 2020 pe adresa : dgj_transparenta@mai.gov.ro  :

Varianta 1                 Varianta 2


ANEXA:



CĂTRE,

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE


Subiect: Dezbaterea publică privind proiectul de  ordonanță pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, cu sediul în Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283, http://asociatialibertatearomanilor.ro/, Tel. 0744.590.721, E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

împreună cu asociațiile semnatare din tabelul anexat, analizând proiectul de lege supus dezbaterii publice,

Solicităm, în esență, respectarea dreptului persoanelor care invocă motive de securitate, libertatea de opinie de a opta pentru folosirea documentelor de identitate în formatul actual aprobat de Hotărârea de Guvern nr. 839 din 28 iunie 2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil, acte de identitate prevăzute cu elementul de siguranță – zona de citire optică până la expirarea valabilităţii lor, iar după expirarea acestora pentru obţinerea unor cărţi de identitate neelectronice simple care să nu conţină informaţii ascunse sau codificate şi nici dispozitive de stocare a datelor.

În cele ce urmează ne vom referi la dispozițiile legale incidente europene, precum și la modul în care s-a creat un conflict între diferite norme juridice concurente, conflict în care prioritatea revine prevederilor Cartei Europene a Drepturilor Omului cu referire la utilizarea obligatorie a biometriei în relațiile persoanei cu statele membre și autoritațile publice.

Dispoziții legale interne aplicabile sunt în stadiul de proiect.

În același timp, cărțile de identitate ale cetățenilor români intră sub incidența Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulațiedin 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, în virtutea denumirii lor și a faptului că sunt documente de călătorie.

Dispoziții de drept internațional aplicabile

Regulamentul CE nr. 2019/1157  din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație

(33) Statele membre ar trebui să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat și pentru a le putea autentifica și verifica. Formatele utilizate pentru mediul de stocare securizat ar trebui să fie interoperabile, inclusiv în ceea ce privește punctele automatizate de trecere a frontierei.

Articolul 3

Standarde de securitate/model/specificații

(1)   Cărțile de identitate eliberate de statele membre trebuie să respecte modelul ID1 și să conțină o zonă de citire optică (MRZ). Astfel de cărți de identitate se bazează pe specificațiile și standardele minime de securitate stabilite în documentul OACI 9303 și respectă cerințele prevăzute la literele (c), (d), (f) și (g) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954.

(2)   Elementele de date incluse pe cărțile de identitate respectă specificațiile stabilite în partea 5 din documentul OACI 9303.

Prin derogare de la primul paragraf, numărul documentului poate fi introdus în zona I, iar desemnarea genului unei persoane este facultativă.

(3)   Documentul poartă titlul („Carte de identitate”) sau o altă denumire națională consacrată în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent și cuvintele „Carte de identitate” cel puțin într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii;

(4)   Cartea de identitate cuprinde, pe partea din față, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

(5)   Cărțile de identitate includ un suport de stocare de înaltă securitate, care conține o imagine facială a titularului cărții și două amprente digitale, în modele digitale interoperabile. Pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre aplică specificațiile tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare C(2018)7767 a Comisiei (13).

(6)   Suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor. Datele stocate sunt accesibile fără contact direct și sunt securizate, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare C(2018)7767. Statele membre fac schimb de informații necesare pentru autentificarea mediului de stocare și pentru accesul la datele biometrice menționate la alineatul (5) și pentru verificarea acestora.

(7)   Copiii sub 12 ani pot fi exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Copiii sub 6 ani sunt exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

(8)   În cazul în care este necesar și proporțional cu obiectivul urmărit, statele membre pot introduce astfel de detalii și observații pentru uzul național, așa cum se solicită în conformitate cu dreptul intern. Eficacitatea standardelor minime de securitate și compatibilitatea transfrontalieră a cărților de identitate nu sunt reduse în consecință.

(9)   În cazul în care statele membre includ o interfață dublă sau un mediu de stocare separat în cartea de identitate, suportul de stocare suplimentar trebuie să respecte standardele ISO în materie și să nu interfereze cu suportul de stocare menționat la alineatul (5).

(10)   În cazul în care statele membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e-guvernarea și comerțul electronic, astfel de date naționale trebuie să fie separate în mod fizic sau logic de datele biometrice menționate la alineatul (5).

(11)   În cazul în care statele membre adaugă elemente suplimentare de securitate pentru cărțile de identitate, acestea nu trebuie să diminueze ca o consecință compatibilitatea transfrontalieră a unor astfel de cărți de identitate și eficiența standardelor minime de securitate.

Articolul 5

Eliminarea treptată

(1)   Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3 încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de 3 august 2031, oricare dintre aceste date survine mai întâi.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a) cărțile de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional, astfel cum se definește la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor sau în termen de 3 august 2026, oricare dintre acestea survine mai întâi;

(b) cărțile de identitate ale persoanelor în vârstă de 70 de ani și peste la 2 august 2021, care îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 din documentul OACI 9303 și care au un MRZ funcțional, astfel cum este definită la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor.

(3)   În sensul alineatului (2), un MRZ funcțional înseamnă:

(a)        o zonă care poate fi citită automat, conformă cu partea 3 din documentul OACI 9303; sau

(b)        orice altă zonă care poate fi citită automat pentru care statul membru emitent notifică normele necesare pentru citirea și afișarea informațiilor conținute în aceasta, cu excepția cazului în care un stat membru notifică Comisiei, până la 2 august 2021, lipsa capacității de a citi și de a afișa aceste informații.

La primirea notificării astfel cum se menționează la litera (b) a primului paragraf, Comisia informează în consecință statul membru în cauză și Consiliul.

Articolul 10

Colectarea elementelor biometrice de identificare

… (3)   În afara cazului în care sunt necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, elementele biometrice de identificare stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere sunt păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, aceste elemente biometrice de identificare sunt imediat șterse sau distruse.

(18) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(21) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)

Articolul 16 (ex-articolul 286 TCE) (1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Art. 9 Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţă publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile interne cuprinse în Regulamentul CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

Prin dispozițiile sale, Regulamentul CE 2019/1157 crează premise pentru interpretarea contradictorie a drepturilor și obligațiilor stabilite în sarcina României ca stat membru și în sarcina cetățenilor români.

Regulamentul recunoaște statelor membre libertatea de a accepta documente de identificare interne, altele decât cărțile de identitate, care nu intră sub incidența acestuia, cum ar fi permisele de conducere. Însă o persoană care nu are dreptul de a conduce nu are opțiunea de a utiliza un permis de conducere ca document de identificare în situația în care cartea sa de identitate în format actual a expirat și nici posibilitatea de a obține o nouă carte de identitate în formatul actual.

Regulamentul nu oferă cetățenilor români garanția că, odată colectate, datele lor personale biometrice de identificare vor fi șterse prin procedură automată și ireversibilă.

Regulamentul prevede că nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, și nici pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

În același timp, regulamentul prevede că aceste date pot fi necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, caz în care acestea nu vor fi șterse. Totodată, regulamentul prevede că aceste date nu vor fi șterse dacă astfel se aduce atingere vreunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

În concluzie, regulamentul oferă în mod expres temei juridic pentru stocarea în continuare a datelor biometrice după ridicarea cărților de identitate de către solicitanți pentru situații de excepție nedetaliate în niciun mod și care pot apărea în mod nerestricționat în dreptul intern sau european.

Din acest punct de vedere, textele legale din regulament nu cuprind garanții cu privire la asigurarea protecției datelor cu caracter personal, de natură biometrică, colectate în vederea producerii cărților de identitate, prelucrarea ulterioară a acestora fiind lăsată la nivelul statului membru în situația unor noutăți legislative în dreptul intern și al Uniunii în situația unor noutăți legislative în dreptul european, mai ales în situațiile care vizează obligații legale sau sarcini de interes public.

Referirile la dreptul intern și dreptul european sunt sumare și fără consistență.

S-a considerat a fi suficient faptul ca, prin regulament, să fie reglementate următoarele aspecte: statele membre asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament; autoritățile responsabile de eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere sunt considerate a fi operatorul prevăzut la articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 și sunt responsabile de prelucrarea datelor cu caracter personal; statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere își pot exercita pe deplin atribuțiile menționate în Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv accesul la toate datele cu caracter personal și toate informațiile necesare, precum și accesul la orice sediu sau echipament de prelucrare a datelor al autorităților competente; cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile dintre dispozițiile Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și art. 8 din din Carta Fundamentală a drepturilor Omului, art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum art. articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.

Stabilind cu valoare de principiu această excepție de la ștergerea datelor biometrice constând în imaginea facială si amprentele digitale, Regulamentul contravine art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În mod neîndoielnic, datele personale biometrice și procesarea acestor informații țin de viața privată a individului.

Imaginea facială și amprentele introduse în baza de date de producție a cărților electronice de identitate intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene întrucât reprezintă date cu caracter personal, definite ca “orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale” [art. 4 pct. 1 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016]. Conform art. 4 pct. 2 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, noțiunea de prelucrare înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Potrivit jurisprudenței, obiectul art. 8 din Convenție este acela de a proteja individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, există obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie.

Garantarea securității datelor personale împotriva accesului neautorizat reprezintă, în termenii Convenției, obligația pozitivă de a apăra respectarea vieții private a persoanei, prin intermediul unui sistem de reguli și garanții de protecție a datelor.

Problema de principiu dacă datele biometrice pot sau nu pot fi păstrate în lumina articolului 8 din cartă și art. 16 din T.F.U.E privește în egală măsură problema dacă regulamentul CE 2019/1157 îndeplinește cerințele de protecție a datelor cu caracter personal care decurg din articolul 8 din cartă.

Dacă regulamentul a instituit o măsură în îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul combaterii terorismului și consolidarea frontierelor externe, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor biometrice prelucrate, prin același instrument, respectiv prin regulament. Nu este permis ca, protejând dreptul la o prelucrare ulterioară a datelor biometrice prin păstrarea acestora, regulamentul să se limiteze la a oferi ca justificare referirea generală la prevederile dreptului intern și european, fără nicio distincție.

Complementaritatea și proporționalitatea este astfel încălcată în relația dintre cele două drepturi – dreptul la o prelucrare ulterioară și dreptul la protecția datelor personale biometrice, primului acordându-i-se o prevalență nejustificată.

Nu se păstrează un just echilibru între interesele concurente, anume: interesul privind securitatea documentelor de călătorie, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră și interesul persoanei de a-i fi protejată viața intimă, familială și privată.

Prin faptul că impune păstrarea datelor biometrice și prin faptul că permite în mod nejustificat prelucrarea ulterioară a acestora, regulamentul derogă de la regimul de protecție al dreptului la respectarea vieții private și constituie per se o ingerință în drepturile garantate de articolul 8 din cartă.

Ingerința în drepturile fundamentale consacrate la articolele 16 din T.F.U.E și 8 din cartă cauzată de regulament este de o mare amploare și trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă în condițiile în care dreptul intern și dreptul Uniunii sunt într-o continuă schimbare.

Conform articolului 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților consacrate de aceasta trebuie să fie prevăzută de lege, să respecte substanța lor și, prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri privind aceste drepturi și libertăți numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.

În ceea ce privește problema dacă ingerința menționată răspunde unui obiectiv de interes general, trebuie arătat că excepția de la ștergerea datelor biometrice nu are nicio legătură cu obiectivul general al consolidării securității actelor de identitate și combaterea fraudării acestora, ci se referă la orice alte prelucrări decât cele legate de producerea cărților de identitate. Din acest punct de vedere, excepția este instituită fără niciun fel de justificare.

În această privință, trebuie amintit că principiul proporționalității impune, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, ca actele instituțiilor Uniunii să fie de natură să atingă obiectivele legitime urmărite de reglementarea în cauză și să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea acestor obiective (a se vedea în acest sens Hotărârea Afton Chemical, C‑343/09, EU:C:2010:419, punctul 45, Hotărârea Volker und Markus Schecke și Eifert, EU:C:2010:662, punctul 74, Hotărârea Nelson și alții, C‑581/10 și C‑629/10, EU:C:2012:657, punctul 71, Hotărârea Sky Österreich, C‑283/11, EU:C:2013:28, punctul 50, precum și Hotărârea Schaible, C‑101/12, EU:C:2013:661, punctul 29).

Cum s-a arătat și în jurisprudența europeană, dreptul Uniunii trebuie să prevadă norme clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea unei asemena măsuri și să impună o serie de cerințe minime astfel încât persoanele ale căror date au fost păstrate să dispună de garanții suficiente care să permită protejarea în mod eficient a datelor lor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește articolul 8 din CEDO, Hotărârea Curții CEDO din 1 iulie 2008, Liberty și alții împotriva Regatului Unit, nr. 58243/00, § 62 și 63, Hotărârea Rotaru împotriva României, citată anterior, § 57-59, precum și Hotărârea S și Marper împotriva Regatului Unit, citată anterior, § 99).

În ceea ce privește problema dacă ingerința cauzată de Directiva 2006/24 este limitată la strictul necesar, acest regulament acoperă toți cetățenii europeni care își exercită dreptul de circulație, precum și membrii familiilor acestora, care dețin cărți de identitate și permise de ședere. Regulamentul conține, așadar, o ingerință în drepturile fundamentale ale majorității populației europene, fără a face vreo diferențiere, limitare sau excepție în funcție de obiectivul care ar impune prelucrarea ulterioară.

Regulamentul se aplică chiar și acelor persoane în privința cărora nu există niciun indiciu de natură să sugereze că comportamentul lor poate avea o legătură, chiar indirectă sau îndepărtată, cu terorismul sau fraudarea identității.

Pe de altă parte, deși urmărește să contribuie la combaterea terorismului sau fraudării identității, regulamentul nu impune existența unei relații între datele a căror păstrare este prevăzută și o amenințare pentru siguranța publică și în special aceasta nu se limitează la păstrarea fie a unor date aferente unei perioade temporale și/sau unei zone geografice determinate și/sau unui cerc de persoane determinate care ar putea fi implicate, într‑un mod sau altul, în săvârșirea unei unor asemenea fapte, fie a unor date referitoare la persoane care ar putea contribui, pentru alte motive, prin păstrarea datelor lor, la prevenirea, la detectarea sau la urmărirea penală a terorismului sau furtului de identitate.

În plus, în ceea ce privește utilizarea ulterioară a a datelor biometrice, regulamentul nu conține condiții materiale și procedurale aferente prin care utilizarea ulterioară a datelor în cauză să fie restricționate în mod strict la anumite scopuri.

În special, regulamentul nu prevede niciun criteriu obiectiv care să permită limitarea numărului de persoane ce dispun de autorizația de acces și de utilizare ulterioară a datelor păstrate la strictul necesar în lumina unui anumit obiectiv. Mai ales, nu s‑a prevăzut nici o obligație precisă a statelor membre privind stabilirea unor astfel de limitări.

În ceea ce privește durata de păstrare a datelor, regulamentul nu prevede nicio limitare care să răspundă cerinței de a se rezuma la strictul necesar.

În aceeași ordine de idei, considerentul de la punctul (33) și alineatul 6 al articolului 3 din Regulament privind necesitatea ca statele membre să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat este astfel formulat încât nu există nicio limitare cu privire la caracterul acestor informații și exercitarea dreptului de acces.

În afara argumentului potrivit căruia regulamentul nu prevede norme clare și precise care reglementează întinderea ingerinței în drepturile fundamentale consacrate la articolul 8 din cartă prin instituirea excepției susmenționate, preluarea obligatorie a cel puțin imaginii faciale a solicitanților cărților de identitate și păstrarea acesteia pe suportul de stocare prevăzut la art. 3 al. 5 din regulament este excesivă raportat la obiectivul de asigurare a securității actelor de ientificare.

Prin adoptarea regulamentului, legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității în lumina articolelor 16 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene și 8 din cartă.

Nu în ultimul rând, obligația ștergerii datelor biometrice constând în imagine facială și/sau amprente digitale reglementată în dispoziții cu caracter primar  care se bucură de forța juridică a unui regulament european este în mod impropriu restructurată/reconfigurată prin intermediul unei excepții obiect al unei trimiteri la normele generale europene și naționale privind prelucrarea datelor personale,   ceea ce este de neconceput. Ar rezulta că limitele unei ingerințe etatice prevăzute de un regulament cu aplicare specifică sunt fixate printr-un regulament cu aplicabilitate generală.

Prin urmare, revine legiuitorului european obligația de a reglementa garanțiile asociate dreptului la viață intimă, familială și privată. Această obligație trebuie să se materializeze prin regulament, în sens de instrumentum. În centrul acestor garanții legale trebuie să se regăsească consimțământul solicitantului și prevederea unei alternative adecvate pentru persoanele care din motive de securitate personală și în exercitarea convingerilor personale și religioase se opun digitalizării elementelor identității fizice.

În cele ce urmează arătăm modul în care este afectată libertatea noastră de gândire prin digitalizarea elementelor de identitate fizică și aigurarea mobilității persoanei în planul societății informaționale prin crearea unui suport de stocare portabil a cărui prezentare este obligatorie.

Actul de identitate electronic presupune cu necesitate atribuirea către solicitant a unuia sau a mai multor secvențe de date digitalizate prin care acesta este identificat în mod unic, atât printr-un număr, cât și prin imagine facială sau/și amprente.

Astfel, se instituie un principiu cu caracter de axiomă potrivit căruia persoana nu poate fi identificată în mod cert  în societate și în relațiile cu autoritățile publice decât în condițiile în care o versiune electronică a sa creată în prealabil acționează în mod concomitent în planul societății informaționale. Societatea reală și societatea informațională sunt și trebuie să rămână complementare, fără ca societății informaționale să i se acorde prevalență prin intervenția instituțiilor europene și statelor membre. Conceptul potrivit căruia mediul virtual este mai sigur decât realitatea obiectivă iar versiunile electronice ale persoanelor sunt mai de încredere decât persoanele însele este de neacceptat. Totodată, principiul potrivit cărui erorile umane sunt posibile, însă erorile tehnologice sunt excluse este foarte periculos și erodează fundamental încrederea în valoarea activităților umane indiferent de modul acestora de manifestare.

Alte drepturi care sunt afectate când persoana este obligată să aleagă între a își da sau nu acordul la prelucrarea datelor sale personale electronice sunt prezentate în secțiunea 5.3 a Raportului Comisiei pentru drepturile Omului din Australia adresat Comisiei mixte parlamentare pentru informații și securitate din 28.03.2018 privind riscurile biometriei, acestea fiind: libertatea de circulație, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la un proces echitabil. De exemplu, o persoană poate fi nevoită să renunțe la libertatea de circulație, la păstrarea unui loc de muncă sau la urmarea unui tratament medical în străinătate dacă nu dorește să fie identificată printr-o secvență de date electronice.

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte Profesor Nicolae Livadă

 

Organizaţii  care susțin prezentul memoriu :

Asociația PRO CONSUMATORI
Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
Asociația Medicală Concordia
Asociația Creștin Ortodoxă Mama Olga
Fundația Pentru Oameni
Asociația Cele Cinci Puncte Cardinale
Asociația Europa Veche
Asociația Bucovina Profundă
Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni-Suceava
Asociația „Prietenii Sf. Efrem cel Nou”
Fundația Justin Parvu
Mănăstirea Paltin Petru-Vodă
Asociația Simplu
Asociația Străjerii Ortodoxiei
Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni-Constanța
Liga Părinților pentru Educație
Asociația Civic Media
Asociația Sfinții Mărturisitori din închisori-Bucovina
(Daca doriți să vă alăturați ONG-urilor semnatare prezentului memoriu va rugăm să ne trimiteți acordul dvs. însoțit de numele organizației pe adresa asociatialibertatearomanilor@gmail.com)


Citiți și articolul:
Un hacker a reușit să falsifice amprenta ministrului apărării din Germania folosind fotografia mâinii ei

 

Contoarele “inteligente” de masurare a consumului de apa si electricitate- un nou mod de exercitare a controlului, invazie a intimitatii, incalcare a libertatii

Se pare ca romanilor, dupa cardul electronic de sanatate, li se impun alte masuri care sub masca avantajelor(asa zise economii financiare) ascund noi pericole la adresa libertatii. Fara o minima informare a clientului, schimba vechile contoare cu altele noi, cu telecitire. La nivel international sunt proteste cu privire la faptul ca s-au semnalat incendii pornite de la contoarele inteligente de masurare a consumului de curent electric(culmea, multe la cei care intarziau plata facturii!) si se ridica foarte multe semne de intrebare cu privire la impactul pe care il au asupra starii de sanatate sau asupra securitatii utilizatorilor. Pretextul economiei(acelasi model ca si in cazul cardurilor electronice de sanatate!) este un fals ! Se pare ca facturile s-au dublat! Comunitati intregi din lume au refuzat instalarea acestora, dar companiile de electricitate au intrat cu forta in domiciliul utilizatorilor si au instalat aceste noi contoare! Ne intrebam ce bine e acesta, impus cu forta?

Va rugam sa urmariti filmul !

Linkuri utile:
- Apelul cercetătorilor din domeniul câmpului electromagnetic adresat ONU şi OMS: http://protectie-electromagnetica.ro/apel-onu/
- Congres internaţional 2015: ” Poluarea ambientala”: https://www.youtube.com/watch?v=Gemsq0XIaBM

A APARUT MODEL TIPIZAT DE CERERE PENTRU ELIBERARE ADEVERINȚĂ DE ASIGURAT PENTRU CEI CARE REFUZĂ CARDUL DE SĂNĂTATE

 

Descarcati aici :Cerere Model – Adeverinta CAS (format DOCX)

Intrucat OG nr 11/2015  (care a instituit cadrul legal de acordare a serviciilor medicale gratuite pentru persoanele care refuza cardul electronic de sanatate)  prevedea ca modelul de adeverinta de asigurat sa fie stabilit prin ordin al presedintelui CNAS,  a fost elaborat  Ordinul 98/ 27 februarie 2015 , ordin care  prevede si un model  tipizat de cerere de eliberare a adeverintei de asigurat (pentru persoanele care refuză cardul din motive religioase și/sau de conștiință), model care include si declaratia pe propria raspundere- (a se vedea Anexa 3 a Ordinului). Ordinul a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 207/30 martie 2015.

Dupa data de 1 mai 2015, persoanele care au refuzat sau doresc sa refuze cardul electronic de sanatate, vor trebui sa prezinte la medic ca dovada de asigurat, in loc de card,  “Adeverinta de asigurat cu valabilitate 3 luni pentru persoanele care refuza in mod expres, din motive religioase sau de constiinta, primirea cardului national”- ART. 1, alineat 3b) din Ordinul atasat.  În Anexa 4 este inclus si modelul de adeverință care va fi eliberat de CAS judeteana acestor categorii de români.


   Pentru a obtine aceasta adeverinta dupa 1 Mai, conform Art 9 alineatele 1, 2 si 3 al Ordinului presedintelui CNAS, trebuie procedat in felul urmator:
  
   1. La sediul CAS judeteana de care apartine  fiecare, se depune cererea tipizata, completata cu datele personale, cerere  prin care se solicita eliberarea adeverintei de asigurat.

   2.. Persoanele care nu au trimis inapoi / refuzat cardul electronic de sanatate pana la aceasta data, dar doresc sa o faca, vor preda  si cardul odata cu cererea de eliberare a adeverintei si declaratia pe propria raspundere.
       Persoanele care au refuzat  si au returnat deja cardul electronic de sanatate la CAS Judeteana/Nationala , vor depune la sediul Casei de Asigurari Judetene cererea  tip in care vor mentiona acest fapt.

 

N.B. Mai mule persoane care au depus deja cerere au declarat ca li s-a solicitat, atasat la cerere:
                          -adeverinta de la angajator, adeverinta din care sa reiasa ca s-au platit contributiile la Fondul de Sanatate
sau
                          -chitantele de plata a contributiei la Fondul de Sanatate daca persoana este liber profesionista
sau
                          – talonul de pensie  daca  este  pensionar. (Aceste acte nu au fost prevazute in Ordin dar au fost solicitate tuturor persoanelor de care avem cunostinta, persoane care au solicitat deja de la CAS adeverinta de asigurat in locul cardului ).Aceste acte nu sunt prevazute in lege! Legislatia prevede doar ca solicitantul sa depuna modelul de cerere completat!
 Asadar dupa 1 Mai, cu :
                -cererea de eliberare a adeverintei de asigurat si
                -dupa caz :cu declaratia de respingere  a  cardului / cu cardul de sanatate pentru cei care vor sa-l refuze acum, se merge la ghiseul CAS de care apartine fiecare persoana si se obtine “Adeverinta de asigurat valabila 3 luni”. Modelul de adeverinta il gasiti in anexa 4 a Ordinului intern.(Pentru cei din Bucuresti -  cererile se depun la sediul CAS din strada Gheorghe Titeica).
                 +/- dovada platii contributiei la Fondul de Sanatate(adeverinta angajat/chitante plata/talon pensie)-n.n. Ar trebui ca cei de la CAS sa aiba baza de date cu asiguratii si sa nu mai fie nvoie de astfel de acte suplimentare!

   Recomandam sa se faca xerocopii la adeverinta de asigurat eliberata pentru a le prezenta in toate situatiile in care se va solicita dovada de asigurat pe parcursul celor 3 luni cat e valabila adeverinta.

   Din momentul eliberarii adeverintei, in Sistemul Informatic al Casei de Asigurari cardul va aparea  ca fiind “BLOCAT”(Art. 9, alineat 4) al Ordinului)


 

MODEL CERERE
ANEXA 3                                                                     CASA DE ASIGURARI DE SANATATE
                                                                                       ……………………………………………………………….
CERERE DE ELIBERARE A                                                                                                                       ADEVERINŢEI DE ASIGURAT CU VALABILITATE DE TREI LUNI                                           PENTRU PERSOANELE CARE REFUZĂ ÎN MOD EXPRES, DIN MOTIVE RELIGIOASE SAU DE CONŞTIINŢĂ PRIMIREA CARDULUI NAŢIONAL
                     Subsemnatul(a)………………………………………………………… nascut(a) la data de                ……………..,  in localitatea ……………………………………..,  domiciliat(ă) in…………………………………,                                              str. ……………………………………………… nr ……..,  bloc ……., scara …….., etaj ….,  apt……., sector/judet …………………., posesor al BI/CI,  seria  ……   , nr……………, eliberat de ………………………………….., la data de …………………………, cod numeric personal………………………………., avand codul de identificare al asiguratului (CID) ……………………………………,  declar pe propria raspundere, cunoscand dispozitiile articolului 326 din Codul penal cu privire la falsul in declaratii, ca refuz in mod expres, din motive religioase sau de constiinta primirea cardului national cu numarul de identificare:
şi solicit eliberarea adeverinţei de asigurat cu o valabilitate de 3 luni.
         Depun cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.
         Declar că am returnat cardul naţional de asigurări sociale de sănătate Casei de Asigurări de Sănătate…………………………………….. / Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate anterior prezentei cereri.
DATA                                                                                                                       SEMNATURA

 

Samsung: Televizoarele inteligente ascultă discuţiile personale. LG forţat să creeze o actualizare a programului informatic

Samsung: Televizoarele inteligente ascultă discuţiile personale.Compania Samsung îşi avertizează clienţii privind discuţiile personale în faţa televizoarelor inteligente care sunt controlate folosind opţiunea de activare vocală, întrucât aparatele “ascultă” ce se discută şi trimit o parte din informaţii unei terţe părţi pentru afişarea de conţinut pe ecran

Activiştii pentru protejarea vieţii private spun că tehnologia aminteşte perfect de ecranele din romanul “1984” al lui George Orwell, care spionau cetăţenii, informează bbc.com.

Avertismentul Samsung a ieşit la lumină prin intermediul unui articol publicat de site-ul Daily Beast, care conţinea un extras din textul privind politica de confidenţialitate aferentă televizoarelor inteligente care se conctează la internet, produse de compania sud-coreeană.

Textul respectiv explică faptul că televizorul va asculta oamenii din camera în care se află pentru a încerca să detecteze când sunt transmise comenzi sau termeni de căutare. “Dacă ceea ce spuneţi conţine informaţii personale sau secrete, acele informaţii pot fi incluse în datele capturate şi transmise unei terţe părţi”, potrivit textului politicii de confidenţialitate a Samsung.

Corynne McSherry, avocată specializată în proprietate intelectuală în cadrul Electronic Frontier Foundation (EFF), fundaţie implicată în dezbaterile privind problemele legate de drepturile digitale, a declarat pentru The Daily Beast că terţa parte la care face referire textul este probabil compania care furnizează serviciul de conversie a vorbirii în text (speech-to-text) pentru Samsung.

Continue reading →

Ce pericole ascunde Dosarul Electronic de Sănătate (interviu)

Datele de sănătate ale fiecărei persoane vor fi înregistrate în dosarul electronic, la care vor putea avea acces legal numeroase persoane din CNAS, Ministerul Sănătăţii, din diferite instituţii medicale, precum şi din organisme internaţionale nespecificate,

avertizează Mircea Radea, unul dintre participanţii la dezbaterea publică din 16 ianuarie 2015 pe tema dosarului electronic de sănătate, într-un interviu acordat Epoch Times. Totodată, în opinia sa, oferirea unei adeverinţe care trebuie reînnoită o dată la trei luni persoanelor care refuză cardul este ”o mare bătaie de joc” în contextul în care reprezentanţii guvernului au promis o o alternativă definitivă şi permanentă pentru dovedirea calităţii de asigurat.

Epoch Times: Ce este Dosarul Electronic de Sănătate?

Acest dosar este o bază de date electronică în care sunt înmagazinate toate informaţiile medicale ale fiecărei persoane. Aceste date vor fi stocate pe nişte servere, care conform declaraţiilor preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Vasile Ciurchea şi secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii Alin Ţucmeanu, vor fi păzite de SRI, iar transmisia de date va fi securizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). În spatele acestor declaraţii se ascund însă mari probleme, atât datorită unor prevederi legale cât şi ca urmare a faptului că niciun sistem informatic nu este infailibil şi poate fi spart, cu repercusiuni grave pentru persoanele cărora le-au fost furate/modificate informaţiile cu privire la starea de sănătate.

Care sunt problemele cu privire la dosarul electronic de sănătate din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii?

În primul rând, conform legii, întocmirea dosarului electronic de sănătate şi transmiterea informaţiilor din acesta este obligatorie pentru toţi furnizorii de servicii medicale. (Art. 29 alin. 2). Astfel datele de sănătate ale fiecărei persoane vor fi înregistrate şi la ele vor putea avea acces legal numeroase persoane din CNAS, Ministerul Sănătăţii şi din diferite instituţii medicale, la care se vor adăuga operatorii din companiile informatice care vor asigura funcţionarea şi administrarea sistemului, indiferent dacă persoana asigurată vrea sau nu ca datele sale de sănătate să fie cunoscute de alte persoane decât medicul căruia îi sunt încredinţate.

Continue reading →

PANOPTICON – documentar despre Supravegherea Totala si Disparitia Intimitatii

Panopticon – documentarul despre intimitatea ta (subtitrat in limba romana) from Gheorghe Filip on Vimeo.

Panopticon este un documentar realizat de Peter Vlemmix in 2012 (Olanda) si este foarte apreciat atat ca proiect tehnic cat si pentru continutul sau tematic. Numele provine de la termenul folosit de Jeremy Bentham in sec. XIX pentru a desemna o inchisoare in care prizonierii se simt monitorizati permanent dintr-un punct strategic central al acesteia. Este un concept care semnifica supravegherea totala

“Nu am nimic de ascuns” - este o replica pe care o auzim frecvent de la cei carora nu le pasa de dezvoltarea exponentiala a tehnologiilor de supraveghere ubicua. Este si una din atitudinile comune din Olanda, tara care se distinge, pe plan european, prin nivelul scazut de preocupare fata de subiectul protejarii vietii private si a temelor legate de monitorizare, control, retinere date personale etc.

Realizatorul documentarului pleaca de la aceasta atitudine inconstienta pentru a arata pericolele sistemelor tot mai avansate de supraveghere, generalizate in sistemul public de transport, sosele, orase, internet si alte programe guvernamentale.

Continue reading →

România. Vodafone rupe tăcerea! ”Există fire secrete care le permit autorităților să ne asculte în timp real”

Vodafone, unul dintre cei mai mari operatori de telefonie mobila din lume, a dezvaluit ca exista fire secrete care le permit agentiilor guvernamentale sa asculte toate convorbirile din aceasta retea. Mai mult, oficialii Vodafone au declarat ca tehnologia aceasta este foarte folosita in 29 de tari europene in care activeaza compania, dar si in alte zone din lume.

Compania a intocmit un raport gros cat o carte in care explica modul in care guvernele monitorizeaza conversatiile oamenilor.

Vodafone sustine ca nu e singura companie de telefonie care are fir direct cu statul, si ca aceasta tehnologie s-ar aplica in cazul tuturor operatorilor, scrie The Guardian.

Raportul celor de la Vodafone cuprinde aproape toate tarile europene, scrie yoda.ro.

Totusi, informatiile despre ceea ce se intampla in Romania sunt vagi, pentru ca in tara noastra e interzista prin lege divulgarea informatiilor privind metodele prin care telefoanele populatiei sunt ascultate, ori mesajele citite, chiar daca astfel de practici ar exista si la noi.

La fel se intampla si in Albania, Ungaria, dar si in Egipt, India, Malta, Watar, Africa de Sud si Turcia.

Sursa: Online Report

Poşta Română afirmă că aproape UN MILION de români AU REFUZAT cardul de sănătate

 

În timpul dezbaterii publice de la Ministerul Sănătăţii pe tema cardului de sănătate, unul din reprezentanţii societăţii civile, preotul Mihai-Andrei Aldea a făcut o afirmaţie ce a părut la prima vedere, şocantă.

Clericul a spus că peste un milion de români au refuzat cardul de sănătate, acesta fiind contrazis de şeful CNAS, Vasile Ciurchea.
Acesta din urmă spusese că nu e vorba despre un milion de oameni, ci doar despre 2.000-3.000 de români.
Iată însă că noi informaţii au ieşit la iveală, care confirmă că părintele Mihai-Andrei Aldea avea dreptate. Astfel, conform datelor puse la dispoziţie de Poşta Română, instituţia a avut un retur de 7% din cele 13,2 milioane de carduri pe care trebuia să le distribuie, informează jurnalistul Alex Rădescu pe blogul său.
În cifre, asta înseamnă că 924.000 de români, au refuzat sau nu au putut primi cardul de sănătate.

Iata situaţia pe judeţe :

Bucureştiul deţine primul loc în numărul de carduri distribuite, respectiv 1,22 milioane de trimiteri, urmat de Prahova, cu peste 511.000 de trimiteri, şi de Timiş, cu peste 438.000 de trimiteri ajunse la destinaţie. Rata de retur pe cele trei judeţe, respectiv diferenţa dintre cardurile emise de CNAS conform contractului şi cardurile returnate Caselor Judeţene de Sănătate aferente, este de 12,6%, 3,5%, respectiv 10,12%.

La polul opus, judeţele cu cei mai puţini asiguraţi pentru care s-au emis carduri de sănătate sunt: Ialomiţa (79.900 de carduri emise şi o rată de retur de 8%), Ilfov (101.082 carduri emise, la un retur de 9,12%) şi Covasna (150.683 de carduri emise, la un retur de 6,6%). Judeţele în care s-au înregistrat cele mai mici rate de retur sunt: Harghita (2,6%), Sălaj (3%), Prahova (3,5%), Vâlcea (3,6%) şi Olt (3,7%).

Sursa : activenews.ro

Continue reading →

10 motive pentru care ar trebui să spunem NU cardului de sănătate

card de sanatate electronicDeși de la 1 februarie Cardul de Sănătate devine obligatoriu, există în continuare numeroase discuții legate de problema confidențialității datelor extrem de sensibile ce sunt accesate acum de medici în Dosarul Eclectronic de Sănătate.

De Dosarul Electronic de Sănătate s-a vorbit mai puțin și de aceea este foarte important să vedem ce informații există stocate în acest dosar și cine are acces la aceste informații.

Site-ul Bestbigdeal.com efectuează o analiză tehnică în baza informatiilor furnizate de CNAS pentru a vedea dacă legal ne putem apăra intimitatea căci ideea ca undeva pe un server la care au acces și alte persoane în afară de noi, se află tot istoricul medical al nostru, este înspăimântătoare pentru mulți dintre noi.

Așadar, vă prezentăm cele mai importante 10 puncte extrase din procedura oficială CNAS și analiza aferentă fiecăruia:

1. Cum se constituie Dosarul de Sănătate Electronic (DES) al unui pacient?
Dosarul de sănătate pentru un pacient se constituie la prima trimitere a unui document medical de către un medic în sistemul DES.
Practic, la transmiterea unui prim document medical, se verifică dacă pentru CNP-ul acelui pacient există deja generat un dosar de sănătate. Dacă nu există, se vor interoga bazele de date SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat) și SIPE (Sistemul Informatic Prescripția Electronică) pentru CNP-ul respectiv, se vor extrage date istorice iar datele din dosar vor fi consolidate pe baza acestor informații și a celor cuprinse în documentul medical transmis de medic.
Interogarea pentru date istorice se produce numai la crearea dosarului, urmând ca acesta să fie apoi alimentat cu date prin transmiterea de documente medicale.
Dosarul de sănătate se constituie și atunci când pacientul solicită matricea de securitate (pentru acces) de la medic iar medicul o generează, o imprimă și o înmânează pacientului.

2. Cum se poate conecta pacientul la Portalul DES?
Pacientul se poate conecta la Portalul DES de la orice calculator cu conexiune la internet, accesând adresa www.des-cnas.ro, selectând butonul ‘Accesați DES’ și urmând instrucțiunile pentru pacienți afișate pe pagină.

3. Cum se autentifică pacientul în Portalul DES?
Pacientul are două posibilități de autentificare:
Cu card de sănătate – această modalitate de autentificare este accesibilă pacienților care au în posesie cardul de sănătate și au acces la un cititor de carduri; pacientul va selecta opțiunea Autentificare cu card de sănătate, va introduce cardul de sănătate în cititor, iar apoi codul PIN aferent cardului.
Cu CNP sau CID și matrice de securitate – această modalitate alternativă de autentificare se poate folosi doar după constituirea dosarului de sănătate de către un medic și înmânarea matricei de securitate către pacient. Se va introduce în portalul DES CNP-ul sau codul CID și se va acționa butonul. În pagina nou deschisă, se va introduce codul de 3 caractere de pe poziția cerută de portal din matricea de securitate, precum și parola personală aleasă la momentul înregistrării contului. La prima autentificare în portal a unui pacient, acesta va fi îndrumat să își definească o parolă.

După cum se vede din primele 3 puncte furnizate de CNAS, accesul la Dosarul Electronic de Sănătate poate fi făcut și fără Card de Sănătate, cardurile fiind inutile. Motivele ce stau în spatele impunerii acestor carduri fiind unele de natură financiară, întregi afaceri creându-se în spatele acestui proiect.

Continue reading →

CCR declara NECONSTITUTIONALA LEGEA SECURITATII CIBERNETICE

infografic-sri

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au decis că prevederile legii privind securitatea cibernetică a României sunt neconstituţionale.

Judecătorii Curţii Constituţionale au decis miercuri, cu majoritate de voturi, că legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională „în ansamblul ei”. Curtea a găsit multe incoerenţe şi neclarităţi în lege. Cel mai controversat articol al legii, privind obligaţia firmelor deţinătoare de infrastructuri cibernetice (servere, reţele) de a permite accesul la echipamente serviciilor secrete fără un mandat judecătoresc, a fost de asemenea respins de CCR, din cauza „lipsei garanţiilor legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească)”.

Aceasta este a treia lege care implică datele personale ale utilizatorilor de comunicaţii din România, care ar fi ajutat serviciile secrete în munca operativă, însă care pică la CCR din cauză că nu respectă drepturile şi libertăţile garantate de Constituţia României. Anul trecut, judecătorii CCR au respins alte două legi: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele wifi publice.

„Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, arată judecătorii CCR.

Continue reading →