Asociaţia pentru Libertatea Românilor

Poporul acesta nu a murit! Poporul acesta încă mai trăiește!

The following articles were authored by Libertatea Romanilor

Memoriu privind Modificarea Legislatiei in domeniul eliberarii Actelor de identitate

 update 23 ian. 2020:Specimen Carte de Identitate electronica

Către Ministerul Afacerilor Interne

Subiect: Dezbaterea publică privind proiectul de  ordonanță pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români

 Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, cu sediul în Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283, http://asociatialibertatearomanilor.ro/, E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

împreună cu asociațiile semnatare din tabelul anexat, analizând proiectul de ordonanţă supus dezbaterii publice :

1. Solicităm, în esență, respectarea dreptului persoanelor care invocă motive de securitate, libertatea de opinie și de religie de a opta pentru folosirea documentelor de identitate în formatul actual, aprobat de Hotărârea de Guvern nr. 839 din 28 iunie 2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil, acte de identitate prevăzute cu elementul de siguranță – zona de citire optică până la expirarea valabilităţii lor, iar după expirarea acestora pentru obţinerea unor cărţi de identitate neelectronice simple care să nu conţină informaţii ascunse sau codificate şi nici dispozitive de stocare a datelor.
2. Solicităm eliminarea din proiectul de ordonanţă a obligativităţii eliberării cărţilor de identitate pentru persoanele în vârstă de peste 12 ani şi revenirea la vîrsta de 14 ani pentru această obigativitate; această cerinţă a fost introdusă în proiect din cauza unei interpretări greşite a regulii “per a contrario” aşa cum dovedeşte minuta dezbaterilor publice din data de 21.01.2020.
3. Solicităm păstrarea formatului actual pentru cărţile de identitate simple, acestui format nefiindu-le aplicabile prevederile Regulmentului UE care se referă doar la documentele de călătorie in spaţiul UE;
4. Solicităm motivarea suplimentară a proiectului de ordonanţă sub aspectul costurilor induse de implementarea sistemului şi sub aspectul statistic al fraudelor produse în legătură cu actele de identitate eliberate de România.

În continuare prezentăm, pe scurt, dispoziţiile legale din UE ce vizează a fi transpuse prin proiectul de Ordonanţă[1]

Prin Regulamentul 2019/1157[2] se introduc dispoziţii legale care vizează  “consolidarea standardelor de securitate aplicabile cărților de identitate eliberate de statele membre propriilor cetățeni, precum și documentelor de ședere eliberate de statele membre cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, atunci când își exercită dreptul la liberă circulație[3]”.

Potrivit dispoziţiilor din Regulamentul 2019/1157, se intenţionează ca elementele de securitate ale cărților de identitate să fie aliniate cu cele ale pașapoartelor, astfel încât ambele tipuri de documente de călătorie să conțină un cip fără contact, securizat, cu fotografia și amprentele titularului. Statele membre trebuie să înceapă să elibereze noile cărți de identitate peste doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului, respectiv 02 august 2021. Cărțile de identitate aflate acum în circulație care nu sunt conforme cu noile standarde vor trebui să fie înlocuite în termen de zece ani, în funcție de nivelul lor de securitate (mai exact la data expirării acestora). Vor fi exceptate cărțile de identitate eliberate pentru persoane în vârstă de peste 70 de ani.

Statele membre pot menține caracteristicile naționale legate de design al cărților de identitate.

Regulamentul 2019/1157 nu afectează competența statelor membre de a elibera, în temeiul dreptului intern, alte documente de ședere care să fie în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu permise de ședere eliberate pentru toți rezidenții de pe teritoriu, indiferent de cetățenia acestora.[4]

Regulament nu împiedică statele membre să accepte, în mod nediscriminatoriu, în scopul identificării, alte documente decât cele de călătorie, cum ar fi permisele de conducere[5].

Regulamentul obligă statele membre ale UE ca să insereze, pe partea din față a cărţii de identitate, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

Mai departe, prezentăm prevederi relevante din proiectul de Ordonanţă

Proiectul de ordonanţă urmăreşte să transpună în dreptul intern prevederile din regulamentul UE 2019/1157 referitoare la cărţile de identitate şi evidenţa persoanelor.

Astfel, prin proiect, se introduce noţiunea de infrastructură tehnică necesară eliberării cărţii electronice de identitate. Cetățenilor români urmează a li se elibera acte de identitate începând cu vârsta de 12 ani, de la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate. Astfel, în acord cu legislaţia UE, copiilor în vârsta de peste 12 ani urmează a le fi prelevate amprente digitale imediat după 2 august 2021.

Punctul 13 din proiect prevede o anumită alternativă la cartea electronică de identiitate, respectiv:

„De la data asigurării infrastructurii tehnice necesare eliberării cărții electronice de identitate, cetăţenii români pot opta pentru eliberarea:

a) unei cărţi electronice de identitate;

b) unei cărţi de identitate simple, cu excepţia minorilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 12 ani.”

În orice caz, se intenţionează ca actualul format al cărţii de identitate să nu mai fie disponibil românilor după data de 1 august 2021.

Observaţii şi propuneri

Regulamentul UE 2019/1157 şi, în subsidiar, proiectul de ordonanţă de urgenţă interferează în mod grav cu viaţa privată a cetăţeanului de pe teritoriul UE. Nici Regulamentul UE şi nici proiectul de ordonanţă propus spre dezbatere nu oferă o alternativă rezonabilă pentru cetăţenii români în ceea ce priveşte respectarea drepturilor lor la viaţă privată, la opinie şi a libertăţii de circulaţie nici pe teritoriul național, nici pe al UE.

Principalele critici faţă de prevederile Regulamentului 2019/1157

1. Regulamentul UE a fost criticat chiar de instituţii interne ale UE[6], dar şi de unele organizaţii non-guvernamentale că instituie obligativitatea prelevării unor date biometrice pentru peste 300 de milioane de cetăţeni din UE, inclusiv copii ai acestora cu vârsta de peste 12 ani, şi prezintă un pericol imens pentru populaţia UE:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,

b) devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,

c) breșă în securitatea datelor,

d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,

e) atunci când se utilizează sistemele biometrice nu se pot obține rezultate 100% fără erori. Aceasta se poate datora diferențelor de mediu în momentul colectării datelor (lumină, temperatură etc.) sau diferențelor dintre echipamentele utilizate (camere video, dispozitive de scanare etc.).

În al doilea rând, rămân prea multe probleme legate de:

a) fiabilitatea şi utilitatea luării de amprente în cazul copiilor şi al persoanelor în vârstă;

b) încrederea care poate fi acordată procesului de colectare a datelor biometrice;

c) posibilele deficienţe ale sistemelor de identificare şi rata erorii în diverse state membre;

Reducerea vârstei de la care copiii vor fi obligaţi să obţină acte de identitate este o măsură nenecesară aşa cum a fost iterată de organizaţiile participante la dezbaterile publice. În plus, copiii în vârstă de peste 12 ani vor fi amprentaţi în mod obligatoriu ceea ce denotă o superficialitate în activitatea de legiferare, neexistând motive exprese pentru această ingerinţă în viaţa privată a copiilor.

Desigur, legiuitorul român se află în situaţia de a transpune prevederile UE şi de a reglementa alternative pentru cetăţenii săi în limitele foarte reduse conferite prin Regulament, însă statul român are obligativitatea de a-şi proteja cetăţenii şi de a lua măsuri mai ample în acest sens, inclusiv atacarea prevederilor Regulamentului UE în faţa instanţelor UE sau demararea unor proceduri de modificare a acestora.

Astfel există nenumarate breşe care vizează nerespectarea prevederilor Tratatelor UE şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului pe care România este datoare să le aducă în atenţia forurilor şi instanţelor europene:

-       nerespectarea principiului proporţionalităţii,

-       nerespectarea procedurilor speciale privind adoptarea Regulamentului

-       nerespectarea drepturilor omului la opinie, viaţă privată şi încălcarea libertăţii de circulaţie

Principalele observaţii faţă de textul proiectului de ordonanţă

Alternativa la cardul electronic de identitate prevăzută la punctul 13 din proiect nu este rezonabilă întrucât menţionează un format nou pentru cartea de identitate simplă în condiţiile în care actualul format este suficient de sigur şi fiabil. Este suficient ca actualul format să fie folosit ca şi cărţi de reşedinţă şi identificare internă în acord cu prevederile preambulului Regulamentului UE (paragraful 11).

Pe de altă parte, odată ce formatul actual nu este document de călătorie după anul 2031, Statul Membru nu trebuie să fie supus unei obligaţii de înlocuire a acestuia.

Având în vedere contextul existent, precum şi afectarea directă a vieţii private a cetăţenilor, este necesar ca autorităţile române să solicite derogări exprese de la autorităţile UE pentru toţi cetăţenii români care doresc să călătorească cu aceste acte de identitate simple (în actualul format) inclusiv după data de 1 august 2021. Actul de identitate, în forma sa actuală, cuprinde cuprinde curbilinii de siguranţă, asemănătoare celei aplicate pe bancnote, care, prin desenul complex, combinaţia de culori şi procedeul de imprimare, asigură protecţia împotriva falsificării. De asemenea, cartea de identitate cuprinde şi o zonă de citire automată cu caractere identificabile optic care este poziţionată în partea inferioară a cărţii de identitate şi conţine: tipul documentului, codul ţării emitente, numele şi prenumele titularului, seria şi numărul documentului, cetăţenia, data naşterii, sexul, valabilitatea şi codul numeric personal fără cifrele ce semnifică data naşterii.

Proiectul de ordonanţă introduce obligativitatea eliberării cărţilorde identitate pentru copii, începând cu vârsta de 12 ani, deși o astfel de solicitare nu rezultă nici expres şi nici implicit din prevederile Regulamentului. Această dispoziţie a fost introdusă din cauza interpretării eronate a regulii per a contrario ori din alte motive nejustificate.

Singura prevedere din regulament, care se referă la prelevarea de amprente de la copiii peste 12 ani, se referă la ipoteza în care statul membru eliberează acte de identitate începând cu această vârstă. Orice interpretare aşa zis per a contrario (in sens invers, in sens contrar) ar însemna că state precum Danemarca sau Irlanda trebuie să introducă, de asemenea, acte de identitate electronice pentru copii începând cu vârsta de 12 ani, deși aceste state nu emit deloc cărţi de identitate. Or această abordare este inacceptabilă.

Propuneri

Propunem astfel păstrarea formatului actual al cărţii de iidentitate ca o alternativă viabilă pentru cetăţenii români care îşi exprimă temerile privind potenţialul dăunător al actelor electronice de identitate şi care îşi manifestă dreptul de opinie (convingeri personale) în acest sens.

Propunem demararea unor consultări cu organismele europone competente pentru obţinerea unor derogări/modificări pentru exercitarea dreptului la circulaţie pentru cetăţenii care posedă un act de identitate simplu (în formatul actual).

Este imperios necesară eliminarea obligativităţii eliberării unei cărţi de identitate pentru copii cu vârsta între 12 şi 14 ani conform motivaţiei de mai sus.

Propunem ca autorităţile române să exploreze şi alte posibilităţi de a rezolva problema românilor care refuză formatul propus, inclusiv posibilitatea acceptării altor documente ca documente de identificare (certificate de naştere) în scopul exercitării drepturilor civile pe teritoriul naţional.

Ataşăm documentul care atestă modul în care sunt afectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor UE prin prevederile regulamentului 2019/1157.



[1] Proiect de ordonanţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetățenilor români;

[2] Regulamentul (UE) 2019/1157 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație;

[3] Art 1 din Regulament;

[4] Preambul la regulament, paragraful 11;

[5] Idem, paragraful 12

[6] Agenţia Europeană de Protecţie a Datelor cu Caracter Personal prin opinia 3/2018 din 5 septembrie 2018;


Modele de propuneri pentru dezbaterea publica organizata de Ministerului Afacerilor Interne pot fi transmise până pe 24 ianuarie 2020 pe adresa : dgj_transparenta@mai.gov.ro  :

Varianta 1                 Varianta 2


ANEXA:


Afectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti de către Regulamentul UE 2019/1157

În cele ce urmează ne vom referi la dispozițiile legale incidente europene, precum și la modul în care s-a creat un conflict între diferite norme juridice concurente, conflict în care prioritatea revine prevederilor Cartei Europene a Drepturilor Omului cu referire la utilizarea obligatorie a biometriei în relațiile persoanei cu statele membre și autoritațile publice.

Dispoziții legale interne aplicabile sunt în stadiul de proiect.

În același timp, cărțile de identitate ale cetățenilor români intră sub incidența Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulațiedin 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, în virtutea denumirii lor și a faptului că sunt documente de călătorie.

Dispoziții de drept internațional aplicabile

Regulamentul CE nr. 2019/1157  din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație

(33) Statele membre ar trebui să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat și pentru a le putea autentifica și verifica. Formatele utilizate pentru mediul de stocare securizat ar trebui să fie interoperabile, inclusiv în ceea ce privește punctele automatizate de trecere a frontierei.

Articolul 3

Standarde de securitate/model/specificații

(1)   Cărțile de identitate eliberate de statele membre trebuie să respecte modelul ID1 și să conțină o zonă de citire optică (MRZ). Astfel de cărți de identitate se bazează pe specificațiile și standardele minime de securitate stabilite în documentul OACI 9303 și respectă cerințele prevăzute la literele (c), (d), (f) și (g) din anexa la Regulamentul (CE) nr. 1030/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2017/1954.

(2)   Elementele de date incluse pe cărțile de identitate respectă specificațiile stabilite în partea 5 din documentul OACI 9303.

Prin derogare de la primul paragraf, numărul documentului poate fi introdus în zona I, iar desemnarea genului unei persoane este facultativă.

(3)   Documentul poartă titlul („Carte de identitate”) sau o altă denumire națională consacrată în limba sau limbile oficiale ale statului membru emitent și cuvintele „Carte de identitate” cel puțin într-o altă limbă oficială a instituțiilor Uniunii;

(4)   Cartea de identitate cuprinde, pe partea din față, codul de țară al statului membru care eliberează cartea, format din două litere, tipărit în negativ într-un dreptunghi albastru și înconjurat de un cerc format din 12 stele galbene.

(5)   Cărțile de identitate includ un suport de stocare de înaltă securitate, care conține o imagine facială a titularului cărții și două amprente digitale, în modele digitale interoperabile. Pentru colectarea elementelor biometrice de identificare, statele membre aplică specificațiile tehnice stabilite prin Decizia de punere în aplicare C(2018)7767 a Comisiei (13).

(6)   Suportul de stocare trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a garanta integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor. Datele stocate sunt accesibile fără contact direct și sunt securizate, astfel cum se prevede în Decizia de punere în aplicare C(2018)7767. Statele membre fac schimb de informații necesare pentru autentificarea mediului de stocare și pentru accesul la datele biometrice menționate la alineatul (5) și pentru verificarea acestora.

(7)   Copiii sub 12 ani pot fi exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Copiii sub 6 ani sunt exonerați de obligația de a se supune amprentării digitale.

Persoanele pentru care prelevarea amprentelor digitale este fizic imposibilă sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale.

(8)   În cazul în care este necesar și proporțional cu obiectivul urmărit, statele membre pot introduce astfel de detalii și observații pentru uzul național, așa cum se solicită în conformitate cu dreptul intern. Eficacitatea standardelor minime de securitate și compatibilitatea transfrontalieră a cărților de identitate nu sunt reduse în consecință.

(9)   În cazul în care statele membre includ o interfață dublă sau un mediu de stocare separat în cartea de identitate, suportul de stocare suplimentar trebuie să respecte standardele ISO în materie și să nu interfereze cu suportul de stocare menționat la alineatul (5).

(10)   În cazul în care statele membre stochează în cărțile de identitate date pentru servicii electronice cum ar fi e-guvernarea și comerțul electronic, astfel de date naționale trebuie să fie separate în mod fizic sau logic de datele biometrice menționate la alineatul (5).

(11)   În cazul în care statele membre adaugă elemente suplimentare de securitate pentru cărțile de identitate, acestea nu trebuie să diminueze ca o consecință compatibilitatea transfrontalieră a unor astfel de  cărți de identitate și eficiența standardelor minime de securitate.

Articolul 5

Eliminarea treptată

(1)   Cărțile de identitate care nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 3 încetează să fie valabile la data expirării lor sau în termen de 3 august 2031, oricare dintre aceste date survine mai întâi.

(2)   Prin derogare de la alineatul (1):

(a)   cărțile de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 a documentului OACI 9303 sau care nu includ un MRZ funcțional, astfel cum se definește la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor sau în termen de 3 august 2026, oricare dintre acestea survine mai întâi;

(b)   cărțile de identitate ale persoanelor în vârstă de 70 de ani și peste la 2 august 2021, care îndeplinesc standardele minime de securitate stabilite în partea 2 din documentul OACI 9303 și care au un MRZ funcțional, astfel cum este definită la alineatul (3), își încetează valabilitatea la expirarea lor.

(3)   În sensul alineatului (2), un MRZ funcțional înseamnă:

(a)   o zonă care poate fi citită automat, conformă cu partea 3 din documentul OACI 9303; sau

(b)   orice altă zonă care poate fi citită automat pentru care statul membru emitent notifică normele necesare pentru citirea și afișarea informațiilor conținute în aceasta, cu excepția cazului în care un stat membru notifică Comisiei, până la 2 august 2021, lipsa capacității de a citi și de a afișa aceste informații.

La primirea notificării astfel cum se menționează la litera (b) a primului paragraf, Comisia informează în consecință statul membru în cauză și Consiliul.

Articolul 10

Colectarea elementelor biometrice de identificare

… (3)   În afara cazului în care sunt necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, elementele biometrice de identificare stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere sunt păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, aceste elemente biometrice de identificare sunt imediat șterse sau distruse.

(18) Prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, care este o chestiune de drept intern care trebuie să respecte dreptul Uniunii privind protecția datelor. De asemenea, prezentul regulament nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

(21) Elementele biometrice de identificare ar trebui colectate și stocate pe suportul de stocare al cărților de identitate și al documentelor de ședere, în scopul verificării autenticității documentului și a identității titularului. O astfel de verificare ar trebui să poată fi efectuată numai de către personalul autorizat în mod corespunzător și doar atunci când legea prevede ca fiind necesară prezentarea documentului. În plus, datele biometrice stocate în scopul personalizării cărților de identitate sau a documentelor de ședere ar trebui păstrate într-un mod foarte sigur și numai până la data ridicării documentului și, în orice caz, nu mai mult de 90 de zile de la data producerii documentului respectiv. După această perioadă, datele biometrice respective ar trebui să fie șterse sau distruse imediat. Acest lucru nu ar trebui să aducă atingere niciunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

Tratatul Privind Funcționarea Uniunii Europene (Versiune Consolidată)

Articolul 16 (ex-articolul 286 TCE) (1) Orice persoană are dreptul la protecția datelor cu caracter personal care o privesc.

Convenţia Europeană a Drepturilor Omului

Art. 8 Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie

1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

Art. 9 Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie

 1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.

2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru siguranţă publică, protecţia ordinii, a sănătăţii sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile interne cuprinse în Regulamentul CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație.

Prin dispozițiile sale, Regulamentul CE 2019/1157 crează premise pentru interpretarea contradictorie a drepturilor și obligațiilor stabilite în sarcina României ca stat membru și în sarcina cetățenilor români.

Regulamentul recunoște statelor membre libertatea de a accepta documente de identificare interne, altele decât cărțile de identitate, care nu intra sub incidența acestuia, cum ar fi permisele de conducere. Însă o persoană care nu are dreptul de a conduce nu are opțiunea de a utiliza un permis de conducere ca document de identificare în situația în care cartea sa de identitate în format actual a expirat și nici nu are posibilitatea de a obține o nouă carte de identitate în formatul actual.

Regulamentul nu oferă cetățenilor români garanția că, odată colectate, datele lor personale biometrice de identificare vor fi șterse prin procedură automată și ireversibilă.

Regulamentul prevede că nu oferă un temei juridic pentru crearea sau menținerea unor baze de date la nivel național pentru stocarea datelor biometrice în statele membre, și nici pentru crearea sau menținerea unei baze de date centralizate la nivelul Uniunii.

În același timp, regulamentul prevede că aceste date pot fi necesare în scopul prelucrării în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern, caz în care acestea nu vor fi șterse. Totodată, regulamentul prevede că aceste date nu vor fi șterse dacă astfel se aduce atingere vreunei alte prelucrări a datelor respective în conformitate cu dreptul Uniunii și dreptul intern privind protecția datelor.

În concluzie, regulamentul oferă în mod expres temei juridic pentru stocarea în continuare a datelor biometrice după ridicarea cărților de identitate de către solicitanți pentru situații de excepție nedetaliate în niciun mod și care pot apărea în mod nerestricționat în dreptul intern sau european.

Din acest punct de vedere, textele legale din regulament nu cuprind garanții cu privire la asigurarea protecției datelor cu caracter personal, de natură biometrică, colectate în vederea producerii cărților de identitate, prelucrarea ulterioară a acestora fiind lăsată la nivelul statului membru în situația unor noutăți legislative în dreptul intern și al Uniunii în situația unor noutăți legislative în dreptul european, mai ales în situațiile care vizează obligații legale sau sarcini de interes public.

Referirile la dreptul intern și dreptul european sunt sumare și fără consistență.

S-a considerat a fi suficient faptul ca, prin regulament, să fie reglementate următoarele aspecte: statele membre asigură securitatea, integritatea, autenticitatea și confidențialitatea datelor colectate și stocate în scopul prezentului regulament; autoritățile responsabile de eliberarea cărților de identitate și a documentelor de ședere sunt considerate a fi operatorul prevăzut la articolul 4 punctul 7 din Regulamentul (UE) 2016/679 și sunt responsabile de prelucrarea datelor cu caracter personal; statele membre se asigură că autoritățile de supraveghere își pot exercita pe deplin atribuțiile menționate în Regulamentul (UE) 2016/679, inclusiv accesul la toate datele cu caracter personal și toate informațiile necesare, precum și accesul la orice sediu sau echipament de prelucrare a datelor al autorităților competente; cooperarea cu prestatorii externi de servicii nu exclude nicio răspundere a unui stat membru care poate decurge din dreptul Uniunii sau din dreptul intern pentru încălcări ale obligațiilor în ceea ce privește datele cu caracter personal.

În cele de urmează vom descrie contradicțiile dintre dispozițiile Regulamentului CE 2019/1157 din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație și art. 8 din din Carta Fundamentală a drepturilor Omului, art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum art. articolul 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului privind Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie.

Stabilind cu valoare de principiu această excepție de la ștergerea datelor biometrice constând în imaginea facială si amprentele digitale, Regulamentul contravine art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

În mod neîndoielnic, datele personale biometrice și procesarea acestor informații țin de viața privată a individului.

Imaginea facială și amprentele introduse în baza de date de producție a cărților electronice de identitate intră în sfera de protecție a dispozițiilor art. 8 din Carta Fundamentală a drepturilor Omului și art. 16 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene întrucât reprezintă date cu caracter personal, definite ca “orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale” [art. 4 pct. 1 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016]. Conform art. 4 pct. 2 din Regulamentul 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016, noțiunea de prelucrare înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea.

Potrivit jurisprudenței, obiectul art. 8 din Convenție este acela de a proteja individul de ingerința arbitrară a autorităților publice; el nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci, suplimentar acestei obligații negative, există obligații pozitive inerente, în vederea respectării efective a vieții private sau de familie.

Garantarea securității datelor personale împotriva accesului neautorizat reprezintă, în termenii Convenției, presupune obligația pozitivă de a apăra respectarea vieții private a persoanei, prin intermediul unui sistem de reguli și garanții de protecție a datelor.

Problema de principiu dacă datele biometrice pot sau nu pot fi păstrate în lumina articolului 8 din cartă și art. 16 din T.F.U.E privește în egală măsură problema dacă regulamentul CE 2019/1157 îndeplinește cerințele de protecție a datelor cu caracter personal care decurg din articolul 8 din cartă.

Dacă regulamentul a instituit o măsură în îmbunătățirea schimbului de informații în cadrul combaterii terorismului și consolidarea frontierelor externe, tot acestuia îi revine obligația de a proteja și garanta caracterul confidențial al informațiilor biometrice prelucrate, prin același instrument, respectiv prin regulament. Nu este permis ca, protejând dreptul la o prelucrare ulterioară a datelor biometrice prin păstrarea acestora, regulamentul să se limiteze la a oferi ca justificare referirea generală la prevederile dreptului intern și european, fără nicio distincție.

Complementaritatea și proporționalitatea este astfel încălcată în relația dintre cele două drepturi – dreptul la o prelucrare ulterioară și dreptul la protecția datelor personale biometrice, primului acordându-i-se o prevalență nejustificată.

Nu se păstrează un just echilibru între interesele concurente, anume: interesul privind securitatea documentelor de călătorie, în special legate de terorism și criminalitatea transfrontalieră și interesul persoanei de a-i fi protejată viața intimă, familială și privată.

Prin faptul că impune păstrarea datelor biometrice și prin faptul că permite în mod nejustificat prelucrarea ulterioară a acestora, regulamentul derogă de la regimul de protecție al dreptului la respectarea vieții private și constituie per se o ingerință în drepturile garantate de articolul 8 din cartă.

Ingerința în drepturile fundamentale consacrate la articolele 16 din T.F.U.E și 8 din cartă cauzată de regulament este de o mare amploare și trebuie considerată ca fiind deosebit de gravă în condițiile în care dreptul intern și dreptul Uniunii sunt într-o continuă schimbare.

Conform articolului 52 alineatul (1) din cartă, orice restrângere a exercițiului drepturilor și libertăților consacrate de aceasta trebuie să fie prevăzută de lege, să respecte substanța lor și, prin respectarea principiului proporționalității, pot fi impuse restrângeri privind aceste drepturi și libertăți numai în cazul în care acestea sunt necesare și numai dacă răspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesității protejării drepturilor și libertăților celorlalți.

În ceea ce privește problema dacă ingerința menționată răspunde unui obiectiv de interes general, trebuie arătat că excepția de la ștergerea datelor biometrice nu are nicio legătură cu obiectivul general al consolidării securității actelor de identitate și combaterea fraudării acestora, ci se referă la orice alte prelucrări decât cele legate de producerea cărților de identitate. Din acest punct de vedere, excepția este instituită fără niciun fel de justificare.

În această privință, trebuie amintit că principiul proporționalității impune, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, ca actele instituțiilor Uniunii să fie de natură să atingă obiectivele legitime urmărite de reglementarea în cauză și să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar pentru realizarea acestor obiective (a se vedea în acest sens Hotărârea Afton Chemical, C‑343/09, EU:C:2010:419, punctul 45, Hotărârea Volker und Markus Schecke și Eifert, EU:C:2010:662, punctul 74, Hotărârea Nelson și alții, C‑581/10 și C‑629/10, EU:C:2012:657, punctul 71, Hotărârea Sky Österreich, C‑283/11, EU:C:2013:28, punctul 50, precum și Hotărârea Schaible, C‑101/12, EU:C:2013:661, punctul 29).

Cum s-a arătat și jurisprudența europeană, dreptul Uniunii trebuie să prevadă norme clare și precise care să reglementeze conținutul și aplicarea unei asemena măsuri și să impună o serie de cerințe minime astfel încât persoanele ale căror date au fost păstrate să dispună de garanții suficiente care să permită protejarea în mod eficient a datelor lor cu caracter personal împotriva riscurilor de abuz, precum și împotriva oricărui acces și a oricărei utilizări ilicite a acestor date (a se vedea prin analogie, în ceea ce privește articolul 8 din CEDO, Hotărârea Curții CEDO din 1 iulie 2008, Liberty și alții împotriva Regatului Unit, nr. 58243/00, § 62 și 63, Hotărârea Rotaru împotriva României, citată anterior, § 57-59, precum și Hotărârea S și Marper împotriva Regatului Unit, citată anterior, § 99).

În ceea ce privește problema dacă ingerința cauzată de Directiva 2006/24 este limitată la strictul necesar, acest regulament acoperă toți cetățenii europeni care își exercită dreptul de circulație, precum și membrii familiilor acestora, care dețin cărți de identitate și permise de ședere. Regulamentul conține, așadar, o ingerință în drepturile fundamentale ale majorității populației europene, fără a face vreo diferențiere, limitare sau excepție în funcție de obiectivul care ar impune prelucrarea ulterioară.

Regulamentul se aplică chiar și acelor persoane în privința cărora nu există niciun indiciu de natură să sugereze că comportamentul lor poate avea o legătură, chiar indirectă sau îndepărtată, cu terorismul sau fraudarea identității.

Pe de altă parte, deși urmărește să contribuie la combaterea terorismului sau fraudării identității, regulamentul nu impune existența unei relații între datele a căror păstrare este prevăzută și o amenințare pentru siguranța publică și în special aceasta nu se limitează la păstrarea fie a unor date aferente unei perioade temporale și/sau unei zone geografice determinate și/sau unui cerc de persoane determinate care ar putea fi implicate, într‑un mod sau altul, în săvârșirea unei unor asemenea fapte, fie a unor date referitoare la persoane care ar putea contribui, pentru alte motive, prin păstrarea datelor lor, la prevenirea, la detectarea sau la urmărirea penală a terorismului sau furtului de identitate.

În plus, în ceea ce privește utilizarea ulterioară a a datelor biometrice, regulamentul nu conține condiții materiale și procedurale aferente prin care utilizarea ulterioară a datelor în cauză să fie restricționate în mod strict la anumite scopuri.

În special, regulamentul nu prevede niciun criteriu obiectiv care să permită limitarea numărului de persoane ce dispun de autorizația de acces și de utilizare ulterioară a datelor păstrate la strictul necesar în lumina unui anumit obiectiv. Mai ales, nu s-a prevăzut nici o obligație precisă a statelor membre privind stabilirea unor astfel de limitări.

În ceea ce privește durata de păstrare a datelor, regulamentul nu prevede nicio limitare care să răspundă cerinței de a se rezuma la strictul necesar.

În aceeași ordine de idei, considerentul de la punctul (33) și alineatul 6 al articolului 3 din Regulament privind necesitatea ca statele membre să schimbe între ele informațiile care sunt necesare pentru a avea acces la informațiile conținute pe suportul de stocare securizat este astfel formulat încât nu există nicio limitare cu privire la caracterul acestor informații și exercitarea dreptului de acces.

În afara argumentului potrivit căruia regulamentul nu prevede norme clare și precise care reglementează întinderea ingerinței în drepturile fundamentale consacrate la articolul 8 din cartă prin instituirea excepției susmenționate, preluarea obligatorie a cel puțin imaginii faciale a solicitanților cărților de identitate și păstrarea acesteia pe suportul de stocare prevăzut la art. 3 al. 5 din regulament este excesivă raportat la obiectivul de asigurare a securității actelor de ientificare.

Prin adoptarea regulamentului, legiuitorul Uniunii a depășit limitele impuse de respectarea principiului proporționalității în lumina articolelor 16 din Tratatul pentru Funcționarea Uniunii Europene și 8 din cartă.

Nu în ultimul rând, obligația ștergerii datelor biometrice constând în imagine facială și/sau amprente digitale reglementată în dispoziții cu caracter primar  care se bucură de forța juridică a unui regulament european este în mod impropriu restructurată/reconfigurată prin intermediul unei excepții obiect al unei trimiteri la normele generale europene și naționale privind prelucrarea datelor personale,   ceea ce este de neconceput. Ar rezulta că limitele unei ingerințe etatice prevăzute de un regulament cu aplicare specifică sunt fixate printr-un regulament cu aplicabilitate generală.

Prin urmare, revine legiuitorului european obligația de a reglementa garanțiile asociate dreptului la viață intimă, familială și privată. Această obligație trebuie să se materializeze prin regulament, în sens de instrumentum. În centrul acestor garanții legale trebuie să se regăsească consimțământul solicitantului și prevederea unei alternative adecvate pentru persoanele care din motive de securitate personală și în exercitarea convingerilor personale și religioase se opun digitalizării elementelor identității fizice.

 În cele ce urmează arătăm modul în care este afectată libertatea noastră de gândire prin digitalizarea elementelor de identitate fizică și aigurarea mobilității persoanei în planul societății informaționale prin crearea unui suport de stocare portabil a cărui prezentare este obligatorie.

Actul de identitate electronic presupune cu necesitate atribuirea către solicitant a unuia sau a mai multor secvențe de date digitalizate prin care acesta este identificat în mod unic, atât printr-un număr, cât și prin imagine facială sau/și amprente.

Astfel, se instituie un principiu cu caracter de axiomă potrivit căruia persoana nu poate fi identificată în mod cert  în societate și în relațiile cu autoritățile publice decât în condițiile în care o versiune electronică a sa creată în prealabil acționează în mod concomitent în planul societății informaționale. Societatea reală și societatea informațională sunt și trebuie să rămână complementare, fără ca societății informaționale să i se acorde prevalență prin intervenția instituțiilor europene și statelor membre. Conceptul potrivit căruia mediul virtual este mai sigur decât realitatea obiectivă iar versiunile electronice ale persoanelor sunt mai de încredere decât persoanele însele este de neacceptat. Totodată, principiul potrivit cărui erorile umane sunt posibile, însă erorile tehnologice sunt excluse este foarte periculos și erodează fundamental încrederea în valoarea activităților umane indiferent de modul acestora de manifestare.

Alte drepturi care sunt afectate când persoana este obligată să aleagă între a își da sau nu acordul la prelucrarea datelor sale personale electronice sunt prezentate în secțiunea 5.3 a Raportului Comisiei pentru drepturile Omului din Australia adresat Comisiei mixte parlamentare pentru informații și securitate din 28.03.2018 privind riscurile biometriei, acestea fiind: libertatea de circulație, dreptul de a nu fi discriminat, dreptul la un proces echitabil. De exemplu, o persoană poate fi nevoită să renunțe la libertatea de circulație, la păstrarea unui loc de muncă sau la urmarea unui tratament medical în străinătate dacă nu dorește să fie identificată printr-o secvență de date electronice.

Asociaţia Pentru Libertatea Românilor

prin Președinte Profesor Nicolae Livadă

 
Organizaţii  care susțin prezentul memoriu :

  1. Asociația PRO CONSUMATORI
  2. Federația Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România
  3. Asociația Medicală Concordia
  4. Asociația Creștin Ortodoxă Mama Olga
  5. Fundația Pentru Oameni
  6. Asociația Cele Cinci Puncte Cardinale
  7. Asociația Europa Veche
  8. Asociația Bucovina Profundă
  9. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava
  10. Asociația „Prietenii Sf. Efrem cel Nou”
  11. Fundația Justin Parvu
  12. Mănăstirea Paltin Petru-Vodă
  13. Asociația Simplu
  14. Asociația Străjerii Ortodoxiei
  15. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Constanța
  16. Liga Părinților pentru Educație
  17. Asociația Civic Media
  18. Asociația Sfinții Mărturisitori din închisori – Bucovina
  19. Fundația „Sf. Ierarh Petru Movilă”
  20. Fundația Salvaterapia – Suceava

(Daca doriți să vă alăturați ONG-urilor semnatare prezentului memoriu va rugăm să ne trimiteți acordul dvs. însoțit de numele organizației pe adresa asociatialibertatearomanilor@gmail.com)


Citiți și articolul:
Un hacker a reușit să falsifice amprenta ministrului apărării din Germania folosind fotografia mâinii ei

IDENTITATEA DE GEN – Petiție către Avocatul Poporului

Descarcă formulare de aici:

 

În anul 2016, prin Legea nr. 30/2016, Parlamentul României a ratificat Convenția internațională de la Istanbul din 2011. (https://rm.coe.int/168046253e)

Scopul declarat și titlul convenției, inițiata de Consiliul Europei, este prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice impotriva femeilor.

Consiliul Europei a introdus în convenție și aspecte controversate care pot să treacă mai mult sau mai puțin neobservate printre rânduri.

Aceste aspecte controversate se referă la promovarea ideologiei de gen, care susține că o persoana are dreptul să aleagă la un anumit moment al vieții sale dacă este bărbat sau femeie, indiferent de sexul atribuit la naștere , după cum dorește și că această persoană care ar putea fi diagnosticată ca având  tulburarea psihiatrică numită disforie de gen se încadrează de fapt în variante ale  normalului. Conform acestei ideologii a identității de gen, factorii biologici nu sunt considerați ca fiind unicii factori necesari și suficienți pentru a determina sexul sau genul unei persoane, noțiunea de sex fiind corelată doar cu factorii biologici, pe când noțiunea de gen este corelată cu factorii biologici în interacțiune cu factorii sociali și psihologici reprezentând suma interacțiunii lor și ceea ce alege să simtă și să creadă despre ea o anumită persoana la un anumit moment al vietii sale. Mai mult, se încearcă implementarea acestei ideologii copiilor care ar trebuie educați în sistemul de stat sau privat de învățământ de la cea mai fragedă vârstă că a fi băiat sau fată, a te comporta ca un băiat sau ca o fată sau a te îmbrăca ca un băiat sau ca o fată depinde de alegerea lor, nimeni, nici măcar familia, neavând dreptul de a le prezenta un alt model de comportament considerat normal până în prezent. Totodată, modelele de comportament atribuite în mod tradițional  fetelor și băieților sunt considerate depășite și trebuie eradicate conform acestei ideologii.

Acestea sunt prevăzute în mod explicit în convenție la art. 12 si 14:

Articolul 12 – Obligații generale

1. Părțile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.

Articolul 14 – Educație

1. Părțile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme, cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen nestereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelurile de educație.

2. Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în instituțiile educaționale informale, precum și în instituțiile sportive, culturale și recreative și în mass-media.

Consiliul Europei s-a îngrijit în mod special să prevadă că această convenție trebuie ratificată în întregul său, astfel încât niciun stat să nu aibă posibilitatea să adopte doar prevederile conforme cu scopul declarat, și anume protecția femeii și combaterea ideii de inferioritate a acesteia, și să respingă prevederile care promovează confuzia dintre sexe ca țintă dezirabilă.

Totodată, s-a îngrjit să prevadă, în final (vezi Anexă – Privilegii şi imunităţi), pentru personalul însărcinat cu reeducarea și schimbarea modelelor de comportament, privilegii și imunități legate de călătoriile în țările în care se monitorizează implementarea convenției (vize, control vamal etc.)

Ideologia de gen este promovată la nivelul Consiliului Europei ca ideologie progresistă în mod oficial, încercându-se legitimarea acesteia pe principiul egalității dintre bărbat și femeie (salariu egal la muncă egală, eliminarea hărțuirii sexuale, eliminarea căsătoriilor forțate din statele care nu sunt state membre ale uniunii etc.). În același timp, se recomandă în mod oficial tratarea persoanelor transgender, a celor care suferă de disforia de gen (bărbatul crede că este o femeie închisă în corpul unui bărbat și vice versa) ca persoane normale, care sunt discriminate întrucat legislația actuală și manualele de psihiatrie le impun condiții împovărătoare pentru a beneficia de operații de schimbare de sex. Mai mult, considerarea lor ca persoane bolnave, așa cum și sunt din punct de vedere medical, le creează bariere în ceea ce privește adopția copiilor.

Sunt multe state membre ale Uniunii Europene și state ca S.U.A., Canada care nu au semnat sau ratificat această convenție.

În România convenția a fost ratificată și s-au adoptat deja acte normative ulterioare în vederea implementării acesteia.

Pentru a nu lăsa această stare de lucruri să avanseze dincolo de posibilitatea de a mai reacționa legal, la nivel de grup sau individual, asociația noastră s-a gândit să obțină eliminarea acestei convenții din sistemul nostru de drept prin invalidarea acesteia de către Curtea Constituțională.

Invalidarea convenției poate fi obținută prin promovarea unei excepții de neconstituționalitate în care să fie invocat faptul că noțiunea de “gen” care nu corespunde sexului biologic este incompatibilă cu toate prevederile din Constituție și din sistemul nostru intern în care sunt menționati termenii “bărbat” și “femeie” cu sensul de persoană de sex masculin și de sex feminin determinate  biologic.

Motivarea excepției de neconstituționalitate se bazează pe o decizie a Curții Constituționale a Bulgariei care a permis statului bulgar să respingă de la ratificare convenția.

Excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată de instituția Avocatul Poporului, în mod direct, dacă va fi convinsă să o facă, sau de asociație/ persoanele fizice în cadrul unui proces.

Primul pas este sesizarea Avocatului Poporului de către asociație. Toți cei care doresc să sporească șansele demersului (în mod individual, persoane fizice sau ONG-uri) sunt rugați să procedeze identic, să printeze formularul de sesizare, să completeze datele personale, să îl semneze și să îl expedieze prin poștă sau fax la adresa: 

AVOCATUL POPORULUI
Bucureşti, strada George Vraca nr. 8, sector 1
fax: 021/312.49.21; E-mail:avp@avp.ro

Dacă doriți să trimiteti formularul prin poșta electronică, este obligatoriu ca acesta să fie semnat de mână și formularul să fie scanat.

Cine dorește poate trimite petițiile completate pe adresa noastră:

Asociația pentru Libertatea Romanilor
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283,

în scopul centralizării și expedierii lor către Avocatul Poporului.


În continuare urmează petiția trimisă de ApLR către Avocatul Poporului:


Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283

Către :     AVOCATUL POPORULUI
Bucureşti, strada George Vraca nr. 8, sector 1
fax: 021/312.49.21 E-mail:avp@avp.ro

 Subiect: Legea nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011

Subscrisa Asociaţia Pentru Libertatea Românilor, cu sediul in Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, în temeiul dreptului de petiționare,

 Solicităm să constatați că există motive întemeiate pentru a sesiza Curtea Constituțională a României cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a:

Legii nr. 30/2016 pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011, raportat la art. 3 lit. c, art. 12 și art. 14 din Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice

Obiectul sesizării sunt următoarele dispoziții din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011:

Art. 3 – Definiţii

În scopul prezentei convenții:

c) “gen” va însemna rolurile construite social, comportamentele, activitățile și însușirile pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei și bărbați;

Articolul 12 – Obligații generale

1. Părțile vor lua măsurile necesare pentru a promova schimbările în modelele sociale și culturale de comportament al femeilor și bărbaților, în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.

Articolul 14 – Educație

1. Părțile vor face, acolo unde este cazul, demersurile necesare pentru a include material didactic pe probleme, cum ar fi egalitatea între femei și bărbați, rolurile de gen nestereotipe, respectul reciproc, rezolvarea nonviolentă a conflictelor în relațiile interpersonale, violența de gen împotriva femeilor și dreptul la integritate personală, adaptate capacității în evoluție a elevilor, în curriculumul formal și la toate nivelurile de educație.

2. Părțile vor face demersurile necesare pentru a promova principiile la care s-a făcut referire în alineatul 1 în instituțiile educaționale informale, precum și în instituțiile sportive, culturale și recreative și în mass-media.

Prevederile constituționale încălcate sunt:

Art. 1 – Statul român

 (5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.

Art. 4 – Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni

 (2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

Art. 16 – Egalitatea în drepturi

 (2) Nimeni nu este mai presus de lege.

(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.

Art. 20 – Tratatele internaţionale privind drepturile omului

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

Art. 34 – Dreptul la ocrotirea sănătăţii

 (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 41 – Munca şi protecţia socială a muncii

(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.

In sprijinul soluționării favorabile a sesizării noastre, invocăm următoarele motive :

Articolele 3 lit.c, 12 și 14 din Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice sunt incompatibile cu ordinea de drept publică din România, cu setul de valori protejate prin Constituție și în jurisprudența Curții Constituționale a României.

Aceste prevederi introduc pentru prima oară în sistemul de drept român următoarele expresii: „gen”,  „identitate de gen”, ”violența de gen împotriva femeilor”, ”roluri construite social”, ”roluri stereotipe pentru femei și bărbați”, ” roluri de gen nestereotipe”, ”instituții educaționale informale”.

Aceste prevederi introduc concepte și expresii vagi, echivoce, lipsite de claritate și precizie, susceptibile de mai multe interpretări și care adaugă sensuri noi, diferite de conținutul stabilit și recunoscut în prezent în ordinea de drept publică din România și Constituție.

Noțiunea de „gen”, pe baza căreia se definesc și expresiile „identitate de gen”, „violența de gen”, conform convenției, „va insemna rolurile construite social, comportamentele, activitățile și insușirile pe care o societate dată le considera adecvate pentru femei si bărbați”.

Noțiunea de „gen” este un concept nou, diferit de noțiunea de „sex”. Noțiunea de „gen”, are o dimensiune socială, genul fiind determinat de persoana insăși pe baza trăirilor și percepțiilor sale interne. Noțiunea de „sex” are o dimensiune biologică, este determinat la naștere și corespunde sexului civil.

În spiritul Convenției, genul și sexul au semnificații independente, genul persoanei nefiind în legătură nemijlocită cu sexul persoanei. Altfel spus, o persoană se poate identifica cu alt sex decât cel determinat la naștere sau nu se identifică cu ceea ce societatea identifică ca fiind bărbat și femeie.

„Identitatea de gen”  este definită în acești termeni în articolul 4, paragraful 53 din Raportul Explicativ al Consiliului Europei al Convenției (https://rm.coe.int/09000016808d24c6) în care sunt exemplificate categorii de persoane ca transexualii, travestiții si alții care au nevoie de protecție sporită împotriva riscului discriminării. Pentru aceste persoane sunt necesare instrumente legislative proprii care să le clarifice, pe cale separată, problemele specifice.

În ordinea de drept din România, genul apare ca o deviere de la principiul unanim acceptat potrivit căruia specia umană se caracterizează prin doua sexe opuse, masculin și feminin, cu roluri biologice și sociale distincte.

Așa fiind, Constituția a stabilit în articolele 4 al. 2 și 16 că cetațenii se bucură de egalitate în fața legii, fără deosebire de sex, prin „sex” înțelegându-se, în mod neechivoc, sexul masculin și feminin, biologice, determinate la naștere.

În art.41 al. 2 din Constituția României se recunoaște un regim special de muncă pentru femeie, avându-se în vedere, în mod neechivoc caracteristicile biologice ale acesteia, în legătură mai ales cu maternitatea ca stare fiziologică.

Noțiunile de „gen”  și „sex” au sensuri paralele care se exclud reciproc, iar noțiunea de „sex” este singura care este recunoscută în ordinea publică de drept din România. In Convenție acestea sunt noțiuni autonome și cu existență legală proprie.

Introducerea conceptului nou de „gen”, cu sens diferit de cel de „sex” dar cu aptitudinea legală de a îl exclude pe acesta din urmă în anumite contexte legate de ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale va avea consecințe legale imprevizibile.

Rolurile construite social, comportamentele, activitățile și însușirile pe care o societate dată le consideră adecvate pentru bărbați și femei la un anumit moment dat sunt imprevizibile în aceeași măsură. Însă în ordinea publică de drept din România sexul ca atribut al ființei umane este exclus dintre caracteristicile care se dobândesc sau se schimbă în procesul de dezvoltare socială a ființei umane.

Totodată, in Convenție, este acordată o protecție specială genului, și nu sexului, astfel încât îndeplinirea obligațiilor adoptate în aceasta este împiedicată de o neîndoilenică lipsă de claritate cu privire la beneficiarii declarați ai acesteia, femeile, astfel cum se menționeaza în titlul acestui tratat internațional.

Astfel, prin introducerea noțiunii de “gen” se înțeleg drepturi suplimentare și protecție sporită pentru o categorie de persoane care nu se identifică prin criterii obiective, ci prin susțineri proprii legate de experiențe interioare, chestiuni care exced cadrul convenției și care necesită o reglementare, în mod indubitabil, separată.

În opinia noastră, punerea în aplicare a Convenției nu ar întâmpina niciun fel de dificultăți de interpretare dacă aceasta s-ar fi referit la categoria vulnerabilă a femeilor care sunt identificate astfel prin sexul civil și biologic și nu la o categorie nedefinită de persoane care se identifică pe ele însele ca femei sau se comportă în societate ca femei deși nu sunt din punct de vedere biologic.

Această opinie a fost exprimată în jurisprudența mai multor state membre ale Uniunii Europene (ex. Bulgaria) și o împărtășim întrutotul.

Având în vedere cele de mai sus, este evident că art. 3 lit. c, art. 12 și 14 din Convenție încalcă principiile securității juridice și previzibilității legii, precum și a stabilității raporturilor juridice derivând din art. 1 al. 5 din Constituție.

În aceeași ordine de idei, neexistând claritate cu privire la categoria “femeilor” a căror protecție este scopul Convenției, acest instrument internațional sfârșeste prin a fi mai puțin favorabil femeilor decât prevederile deja existente în ordinea de drept public din România, în care sunt recunoscute principiul egalității civile și de șanse dintre bărbați și femei, precum și un regim special de protecție a femeii din punctul de vedere al regimului de muncă și al îngrijirii sănătății în directă legatură cu caracteristicele fizice ale acesteia.

În afară de aceste drepturi fundamentale recunoscute în Constituția României, în ordinea de drept publică română se regăsesc dispoziții legale în codul penal și în legi speciale pe deplin eficiente în ceea ce privește prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Spre exemplu, Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este un instrument util în prevenirea și combaterea violenței domestice, în care victima este ocrotită fără deosebire de sex.

Prin introducerea noțiunii de “gen”, care desființează distincția instituită în legea fundamentală dintre bărbat și femeie, principiile egalității dintre bărbați și femei și de șanse între bărbați și femei, al căror conținut este de o precizie incontestabilă, sunt eradicate astfel încat ceea ce era până la adoptarea acesteia clar și indispensabil a devenit greu de interpretat și golit de semnificație.

Din acest punct de vedere, Convenția se înscrie în excepția prevăzută de art. 20 al. 2 din Constituția României potrivit căreia, dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, nu au prioritate reglementările internaţionale în cazul în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.

În cele din urmă, mai arătăm că art. 12 și 14 din Convenție obligă statele membre să ia măsuri legislative prin care societatea actuală să schimbe modelele de comportament și tradițiile existente în prezent, atât în legătură cu promovarea ideii de inferioritate a femeii, cât și cele care nu promovează ideea de inferioritate a femeii.

Textul legal este după cum urmează: “în vederea eradicării prejudecăților, obiceiurilor, tradițiilor și a altor practici care sunt bazate pe ideea de inferioritate a femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei și bărbați.”

În ceea ce privește combaterea ideii de inferioritate a femeii, nu pot exista două interpretari diferite și aici nu pot exista niciun fel de obiecții.

Prin adaugarea conceptului de “roluri stereotipe pentru femei și bărbați”, concept care nu mai are legătură cu ideea de inferioritate a femeii, enunțată în teza precedentă, se instituie obligația de a combate tradiții și practici care nu sunt deloc legate de violență, discriminare sau alte acțiuni ilicite și care nu sunt detaliate în niciun mod. Este sigur, însă, că este vorba de alte tradiții și practici decât cele care promovează ideea de inferioritate a femeii, pentru că acest aspect a fost deja acoperit în mod expres.

În final, solicitam să verificați justețea argumentelor care au fost exprimate mai sus și care au determinat state ca Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Moldova, Slovacia, Ucraina, Marea Britanie, Canada, SUA, Rusia și Japonia să nu ratifice și să nu semneze Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 și să procedați la sesizarea Curții Constituționale a României în vederea declarării neconstituționalității textelor de lege incompatibile cu ordinea publică de drept din România.

 Cu deosebită considerație,
Asociaţia Pentru Libertatea Românilor
prin Președinte Profesor
Nicolae Livadă


Alte articole:

ADEVĂRUL DESPRE REFERENDUM

Legea de revizuire a constitutiei

Legea de revizuire a constitutiei, publicata in Monitorul Oficial Nr.798 din 18sept.2018 (click pe imagine)

Pe data de 6-7 octombrie 2018 va avea loc referendumul pentru familie, care își propune să înlăture orice ambiguitate a termenului “soți”, din articolul 48, alineatul 1, din Constituția României, astfel:

Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.

Cu alte cuvinte, se propune înlocuirea sintagmei „între soți” cu formularea „între un bărbat și o femeie”.

Continue reading ADEVĂRUL DESPRE REFERENDUM

Memoriu către Camera Deputaţilor

Anexe :

ANEXA1-Analiza comparativa cu alte state europene (format PDF)
ANEXA2-Incalcarea drepturilor omului prin procedurile biometrice (format PDF)
ANEXA3-Parlamentul European cu privire la pasapoartele biometrice (format PDF)
ANEXA4-Decizia CC Franta (format PDF)

 Asociaţia Pentru Libertatea Românilor,
Bacău, Str. Decebal, nr.6, sc.A, ap.11, cod 600283
http://asociatialibertatearomanilor.ro/
Tel. 0744.590.721
E-mail: asociatialibertatearomanilor@gmail.com

Subiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 82/2012 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români , precum şi actele de rezidenţă ale cetaţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România

Stimate Domnule Deputat,

Prezentul demers se referă la proiectul de lege L-x nr. 62/2013 ce urmează a fi dezbătut de Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, în procedură de urgență. În acest context, dorim să vă aducem la cunoștință considerentele pentru care Asociația pentru Libertatea Românilor solicită respingerea ordonanței de urgență a Guvernului[1]:

I. În primul rând studiile efectuate  la nivel european (inclusiv la solicitarea Parlamentului European) demonstrează[2] că impactul culegerii datelor biometrice asupra vieţii private prezintă mai multe riscuri majore:

a) uzurparea identității, în special în cazul identificării sau al autentificării,
b devierea scopului, fie de către operatorul de date însuși, fie de către un terț, inclusiv autoritățile de aplicare a legii,
c) breșă în securitatea datelor,
d) biometria schimbă irevocabil relaţia între corp şi identitate  astfel că o maşină (un echipament tehnologic) poate citi corpul uman şi astfel, datele sunt susceptibile de folosire ulterioară în diferite scopuri,
Continue reading →

Revenire la propunerea de modificare a Contractului Cadru 2013-2014

Descărcaţi aici : Revenire la propunerea de modificare a Contractului Cadru (format DOC)

Propunerea de modificare a Contractului Cadru 2013- 2014:

APLR şi înca 46 de organizaţii ale societăţii civile cer retragerea întregii platforme informatice a Asigurărilor Medicale, adică a  SIUI-ului, a cardului electronic de sănătate şi a reţetei electronice.
Textul integral al memoriului este atașat. Vă rugăm respectuos să-l face
ți cunoscut opiniei publice.

Asociația Pentru Libertatea Românilor – prin Ordinul Medicilor si Ordinul Juristilor-  a conceput modificari la  Proiectul Contractului – Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014 – forma refăcută a proiectului publicat în octombrie 2012.
Un număr de încă 46 de ONG-uri românești au aderat la aceste propuneri și le-au expediat  Ministrului Sănătății .

Societatea civilă avertizează astfel că, sistemul actual de raportare a serviciilor medicale ( numit SIUI), prescripția electronică, cardul electronic și preconizatul dosar electronic presupun încălcarea confidențialității, a dreptului la viață intimă și privată și  aduc atingeri demnității pacienților, precum și altor drepturi cetățenesti, responsabilitatea juridică și morală revenindu-le  furnizorilor de servicii – adică medicilor și farmaciștilor – sub caracterul obligativității(sic!), în condițiile în care Contractul Cadru va ramâne în forma actuală.
Continue reading →

Guvernarea Electronică – Arhimandrit Sarántis Sarántos – «Şi acum, ce facem?» – NOUL BULETIN BILET FĂRĂ ÎNTOARCERE

Arhim Sarantis Sarantos – Si acum,ce facem ? (format PDF)

Comunicarea Părintelui Sarandis Sarandos, preot paroh la biserica Adormirea Maicii Domnului Amarousiou la conferinţa «Noul act de  identitate: drum fără întoarcere», organizată de Mitropolia Pireului şi de Centrul de Studii Patristice, pe 6 octombrie 2012, în sala “Melina Merkouri” a Stadionului “Pace şi Prietenie.

«Şi acum, ce facem?»

de Preacuviosul Arhimandrit Sarántis Sarántos, filolog şi teolog, membru fondator al Centrului de Studii Patristice

230151-sarantis[1] Vărsări de sânge, lupte grele pentru ţară – se înmulţesc pe întreg teritoriul Greciei. Din vremurile cele mai îndepărtate ale istoriei Greciei antice străbat ecourile jertfelor eroilor legendari de a veghea şi de a păstra pământul elen, preafrumoasele noastre meleaguri dăruite nouă de Cel Preaînalt, precum şi pentru înflorirea şi propăşirea înaltei noastre civilizaţii. Iar luptele strămoşilor noştri au fost desăvârşite de suferinţele, lacrimile, crucea, persecuţiile inumane pentru Hristos, pentru o viaţă creştină eroică şi conştientă aici pe pământ şi pentru vieţuirea în veşnicie cu Preasfânta Treime, cu Preasfânta Maică a Domnului şi cu toţi Sfinţii. Marele sfânt şi bărbat al Bisericii noastre, Sfântul Constantin, împreună cu Sfânta sa Maică, Elena, cu rugăciunile milioanelor de sfinţi mărturisitori au creat o societate divino-umană – de neconceput, de altfel, doar prin puterile omeneşti –  văzută nu ca o iluzie, ci concretizată în însăşi crearea Noului Imperiu, numit la început Noua Romă, iar mai apoi gloriosul Imperiu Bizantin.

În zilele noastre, mai precis în ultimii doi ani, observăm că istoria se repetă printr-o nouă formă de persecuţie nemiloasă împotriva cetăţeanului grec, asupra căreia au convenit înşişi “guvernanţii” noştri, obedienţi faţă de puterile întunericului, faţă de Noua Ordine Mondială, şi care l-au vândut pe cetăţeanul grec simplu.
Continue reading →

Campanie de Informare – Pliant APLR

Descarcă Pliantul aici : Pliant APLR
Descarcaţi, pliaţi şi distribuiţi mai departe!

Buletin Electronic de IdentitateÎncepând cu acest an, în România, a început introducerea masivă a documentelor personale electronice: buletin de identitate electronic, permis de conducere electronic, card de sănătate electronic, şi reţeta electronică.

Aceste documente, sunt foarte nesigure existând posibilitatea de a fi citite modificate şi copiate (clonate) cu uşurinţă de către persoane neautorizate (hackeri, terorişti etc.) care pot fura identitatea unei persoane şi pot săvârşi infracţiuni în numele acelei persoanei care ulterior va suferi rigorile legii pentru fapte pe care nu le-a săvârşit.

Documentele electronice sunt sensibile la anumite tipuri de radiaţii şi câmpuri electromagnetice, informaţia digitală stocată în ele putând fi deteriorată sau ştearsă şi astfel posesorul documentului să poată fi pus în imposibilitatea de a se legitima sau de a beneficia de servicii medicale în situaţii critice.

Prin intermediul documentelor electronice la purtător se colectează informaţii detaliate şi complexe despre cetăţeni care se adaugă în baze de date extinse. Prin intermediul acestor informaţii, plus informaţiile colectate prin intermediul cardurilor bancare, plus înregistrarea tuturor convorbirilor telefonice si a email-urilor, etc., prin prelucrarea şi corelarea datelor cu ajutorul unor programe informatice specializate se poate determina unde se află, ce face şi chiar cum gândeşte fiecare cetăţean.

Atitudinea Grecilor împotriva Cardului Cetaţeanului

Zeci de mii de oameni din multe parti ale Greciei au raspuns la apelurile Comisiei Panelene a Clericilor si Laicilor pentru Lupta impotriva Cardului Cetateanuluisi s-au adunat duminica, 27 martie 2011, in Pedio Areos, dupa care au mers in mars pasnic catre Parlamentul Elen. Estimarile cele mai modeste vorbesc de cel putin 30.000 de manifestanti, in timp ce Parintele Nektarios Moulatsiotis, presedintele acestei Comisii de Lupta impotriva Cardului Cetateanului, a anuntat prezenta a 100.000 de oameni. Importanta insa nu are atat numarul participantilor, cat prezenta dinamica a oamenilor, atat in discursurile tinute la Pedio Areos, cat si in marsul catre Parlament.
Continue reading →

Facebook a pus monopol pe întreg Internetul

Control complet: Facebook a pus monopol pe intreg InternetulO eroare in sistemul de widget-uri ale Facebook a dus la redirecţionarea a milioane de utilizatori de pe site-urile pe care voiau sa le viziteze, pe cea mai mare reţea din lume. Între timp, eroarea s-a rezolvat, însa pentru o perioadă de câteva minute câteva dintre cele mai mari site-uri din lume au fost inaccesibile.

Vizitatorii unor site-uri precum CNN, The Washington Post, BuzzFeed, reţeaua Gawker (inclusiv Gizmodo) si NBC News erau instantaneu transferaţi pe o pagina a Facebook unde apărea o eroare de încărcare a site-ului.
Utilizatorii nelogaţi la Facebook nu primeau această eroare ceea ce a condus la concluzia, corectă de altfel, că problema venea din partea celei mai mari reţele sociale din lume.

Facebook nu a dorit sa ofere informaţii despre eroare, dar a oferit o declaraţie, scrie presa internationala. “Pentru o perioadă scurtă de timp, un bug redirecţiona oamenii de pe terţe site-uri către Facebook.com. Problema s-a rezolvat rapid”.
Cu toate acestea, in cazul NBCNews.com eroarea a durat circa 15 minute, în timp ce pentru altele a durat chiar şi o ora. Twitter şi Facebook (bineînteles) au fost inundate cu reclamaţii si comentarii privind eroarea şi cum, practic, reţeaua sociala poate pune monopol pe mare parte din Internet, printr-o singură mişcare.

Sursa : wall-street.ro

Memoriu către Senatul României, cu privire la actele electronice de indentitate

Descarcă aici:
Memoriu Către Senat (format DOC)

Carti Electronice de IdentitateMarti, 12. februarie 2013, in Senatul Romaniei este trecuta pe ordinea de zi adoptarea, prin LEGE a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82-2012 pentru modificarea si completarea unor acte normative privind evidenţa persoanelor, actele de identitate ale cetăţenilor români , precum şi actele de rezidenţă ale cetaţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România .

Chiar daca actul normativ prevede si alternativa cartii de identitate simple – Expunerea de motive a Proiectului de Lege privind aprobarea OUG 82/2012  lamurind total controversa fiind mentionat expres ca se doreste respectarea dreptului de optiune pe criterii de religie, constiinta etc – Asociatia noastra lupta pentru indepartarea totala a biometriei care reprezinta un pericol in sine efectele sale contaminand nu numai persoanele care o accepta dar, si pe cele care o resping.

Interpelarea noastra a fost depusa la Senat si am primit asigurari ca documentatia va ajunge in mapa fiecarui senator. Lista semnaturilor ramane deschisa si rugam toate organizatiile care vor dori, sa ni se alature pentru ca, luni sa revenim cu noua lista iar impactul sa fie si mai puternic!
Continue reading →